3 definiții pentru ilicit (faptă)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ilicit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 477 / Pl: ~iți, ~e / E: fr illicite, lat illicitus] 1 Ilegal (2). 2-3 Contrar (unei legi sau) unei norme. 4 (Pex) Necinstit.
ILICIT, -Ă I. adj. interzis de lege; (p. ext.) necinstit. II. s. n. faptă penală, infracțiune, act de conduită contrar legii. (< fr. illicite, lat. illicitus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ilicit.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: ilicit (faptă)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ilicitsubstantiv neutru
- 1. Faptă penală, infracțiune, act de conduită contrar legii. MDN '00
etimologie:
- illicite MDN '00
- illicitus MDN '00