6 definiții pentru iertat (fapt)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IERTAT s. n. Faptul de a ierta.V. ierta.

IERTAT s. n. Faptul de a ierta.V. ierta.

iertat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ierta] (Rar) 1-14 Iertare (1-14).

ĭertát, -ă adj. și s. Grațiat: ĭertatu plîngea de bucurie. Permis: nu e ĭertat să fumezĭ aicĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: iertat (fapt)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iertat
  • iertatul
  • iertatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • iertat
  • iertatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iertatsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a ierta. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi ierta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.