8 definiții pentru ierbuță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IERBUȚĂ, ierbuțe, s. f. (Reg.) Ierbuliță. – Iarbă + suf. -uță.
IERBUȚĂ, ierbuțe, s. f. (Reg.) Ierbuliță. – Iarbă + suf. -uță.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ierbuță sf [At: ALECSANDRI, P. P. 49 / Pl: ~țe / E: iarbă + -uță] 1-12 (Șhp) Ierbuliță (1-12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IERBUȚĂ, ierbuțe, s. f. Ierbuliță. Merge mîndra... Prin ierbuța pînă-n brîu Și ține murgul de frîu. ALECSANDRI, P. P. 49.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ierbuță (rar) s. f., g.-d. art. ierbuței; pl. ierbuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ierbuță (rar) s. f., g.-d. art. ierbuței; pl. ierbuțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ierbuță s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierbuței; pl. ierbuțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IERBUȚĂ s. v. ierbușoară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IERBUȚĂ s. (BOT.) ierbuliță, ierbușoară.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ierbuță, ierbuțesubstantiv feminin
- 1. Ierbuliță, ierbușoară. DEX '09 DLRLCsinonime: ierbuliță ierbușoară
- Merge mîndra... Prin ierbuța pînă-n brîu Și ține murgul de frîu. ALECSANDRI, P. P. 49. DLRLC
-
etimologie:
- Iarbă + sufix -uță. DEX '98 DEX '09