18 definiții pentru icni igni ihni hicni


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ICNÍ, icnesc, vb. IV. Intranz. 1. A geme, a gâfâi adânc și scurt (din cauza efortului, a unei izbiri, a durerii). 2. A produce sunetele caracteristice sughițului, vomitării etc. – Din bg. iknah.

ICNÍ, icnesc, vb. IV. Intranz. 1. A geme, a gâfâi adânc și scurt (din cauza efortului, a unei izbiri, a durerii). 2. A produce sunetele caracteristice sughițului, vomitării etc. – Din bg. iknah.

icni1 [At: ISPIRESCU, L. 134 / V: (reg) hicni, ihni / Pzi: ~nesc / E: bg икнам] 1 vi A scoate un sunet caracteristic (de durere, pentru a voma etc.). 2 vt A voma. 3 vt (Înv) A izbi pe cineva de un obiect, facându-l să icnească (1).

icni2 vt [At: LIUBA-IANA, M. 101 / Pzi: ~nesc / E: ic1] (Trs) 1-2 A bate un ic1 (1-2) pentru (a despica sau) a înțepeni un lemn.

icni3 vr [At: DA ms / Pzi: ~nesc / E: ic2] (Reg; fig; d. copii) A fi neastâmpărat.

ICNÍ, icnesc, vb. IV. Intranz. 1. A geme scurt, a gîfîi adînc și scurt scoțînd un fel de geamăt (din cauza unui efort sau a unei dureri). Ia sacul de șase duble... și-l duce la spinare fără să icnească. STANCU, D. 86. Bărbații icneau greu, repezind ascuțișul uneltei în trunchiul gros al copacului. PAS, L. II 156. Icnea din adîncul ființei și se încorda c-o putere învierșunată. SADOVEANU, N. P. 326. Moartea atunci, neavînd încotro, se bagă în turbincă, și acuși icnește, acuși suspină, de-ți venea să-i plîngi de milă. CREANGĂ, P. 312. ◊ Fig. Motorul icni înfrînt, suflă și apoi izbucni într-un tunet repetat și spart, de se cutremură toată liniștea dimineții. MIHALE, O. 231. Auziți serenada veacului nou, Vuind în cazane, icnind în cazmale. DEȘLIU, G. 18. 2. A produce mișcările și sunetele caracteristice vomitării, sughițului etc. Atunci muma-pădurii icni de vro trei ori și dete afară dintr-însa pe Busuioc. ISPIRESCU, L. 384. 3. A vorbi răstit. Stai, Ghiță! a icnit înăbușit Alexa Vulpea; vrei cumva să intri în pridvor? SADOVEANU, N. P. 116. – Variantă: hicní (SBIERA, P. 302) vb. IV.

A ICNÍ ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A scoate un sunet scurt și adânc, provocat de un efort fizic puternic sau de o durere neașteptată; a produce icnete. 2) A scoate involuntar un sunet scurt, nearticulat, cauzat de contracția bruscă a diafragmei; a produce sughițuri; a sughița. /<bulg. iknah

icnì v. Mold. 1. a-i veni să verse; 2. a sughița, a geme scurt: acuș icnește, acuș suspină CR. [Bulg. IKAM (IKNA), a sughița].

icnésc v. intr. (imit. d. vsl. *iknonti, bg. ikam, iknŭ, rus. ikatĭ, iknútĭ, a sughița. V. hinc). Est. Sughiț orĭ înghit în sec din cauza uneĭ loviturĭ saŭ de cĭudă: ĭ-a tras un pumn de a icnit. Vest (ignesc, ca răgnesc). Mă opintesc ca să vărs. – În Munt. vest oticnesc (vsl. *otiknonti).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

icní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. icnésc, imperf. 3 sg. icneá; conj. prez. 3 să icneáscă

icní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. icnésc, imperf. 3 sg. icneá; conj. prez. 3 sg. și pl. icneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ICNÍ vb. (reg.) a hâcâi. (~ când vomită.)

ICNI vb. (reg.) a hîcîi. (~ cînd vomită.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

icní (icnésc, icnít), vb.1. A sughița, a suspina, a geme. – 2. A gîfîi, a respira greu în momentul în care se face un efort. – 3. A face un efort. – 4. A se sforța să vomite. – Var. igni, hicni, hucni. Probabil creație expresivă, pe baza lui (h)ic, care exprimă ideea de gîfîială sau de sughiț, cu suf. de asemenea expresiv, -ni (Tiktin). Coincide cu bg. ikam, aorist iknah (după DAR și Candrea, bg. este sursă a cuvîntului rom.), rus. iknutĭ „a sughița”, cf. sl. lakati (Cihac, II, 151). Scriban presupune un sl. *iknǫti, izvor al rom. și al bg. Pare a fi cuvînt identic cu hegni, vb. (a se da înapoi). – Der. icneală, s. f. (sughiț).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

icní, icnésc, vb. IV (pop.) 1. a se forța să verse; a vărsa. 2. a sughița. 3. a râgâi. 4. a suspina; a geme înăbușit, cu ciudă și necaz; a scoate gemete scurte de durere.

Intrare: icni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • icni
  • icnire
  • icnit
  • icnitu‑
  • icnind
  • icnindu‑
singular plural
  • icnește
  • icniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • icnesc
(să)
  • icnesc
  • icneam
  • icnii
  • icnisem
a II-a (tu)
  • icnești
(să)
  • icnești
  • icneai
  • icniși
  • icniseși
a III-a (el, ea)
  • icnește
(să)
  • icnească
  • icnea
  • icni
  • icnise
plural I (noi)
  • icnim
(să)
  • icnim
  • icneam
  • icnirăm
  • icniserăm
  • icnisem
a II-a (voi)
  • icniți
(să)
  • icniți
  • icneați
  • icnirăți
  • icniserăți
  • icniseți
a III-a (ei, ele)
  • icnesc
(să)
  • icnească
  • icneau
  • icni
  • icniseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • igni
  • ignire
  • ignit
  • ignitu‑
  • ignind
  • ignindu‑
singular plural
  • ignește
  • igniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ignesc
(să)
  • ignesc
  • igneam
  • ignii
  • ignisem
a II-a (tu)
  • ignești
(să)
  • ignești
  • igneai
  • igniși
  • igniseși
a III-a (el, ea)
  • ignește
(să)
  • ignească
  • ignea
  • igni
  • ignise
plural I (noi)
  • ignim
(să)
  • ignim
  • igneam
  • ignirăm
  • igniserăm
  • ignisem
a II-a (voi)
  • igniți
(să)
  • igniți
  • igneați
  • ignirăți
  • igniserăți
  • igniseți
a III-a (ei, ele)
  • ignesc
(să)
  • ignească
  • igneau
  • igni
  • igniseră
ihni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hicni
  • hicnire
  • hicnit
  • hicnitu‑
  • hicnind
  • hicnindu‑
singular plural
  • hicnește
  • hicniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hicnesc
(să)
  • hicnesc
  • hicneam
  • hicnii
  • hicnisem
a II-a (tu)
  • hicnești
(să)
  • hicnești
  • hicneai
  • hicniși
  • hicniseși
a III-a (el, ea)
  • hicnește
(să)
  • hicnească
  • hicnea
  • hicni
  • hicnise
plural I (noi)
  • hicnim
(să)
  • hicnim
  • hicneam
  • hicnirăm
  • hicniserăm
  • hicnisem
a II-a (voi)
  • hicniți
(să)
  • hicniți
  • hicneați
  • hicnirăți
  • hicniserăți
  • hicniseți
a III-a (ei, ele)
  • hicnesc
(să)
  • hicnească
  • hicneau
  • hicni
  • hicniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

icni igni ihni hicni

  • 1. A geme, a gâfâi adânc și scurt (din cauza efortului, a unei izbiri, a durerii).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: geme gâfâi 6 exemple
    exemple
    • Ia sacul de șase duble... și-l duce la spinare fără să icnească. STANCU, D. 86.
      surse: DLRLC
    • Bărbații icneau greu, repezind ascuțișul uneltei în trunchiul gros al copacului. PAS, L. II 156.
      surse: DLRLC
    • Icnea din adîncul ființei și se încorda c-o putere învierșunată. SADOVEANU, N. P. 326.
      surse: DLRLC
    • Moartea atunci, neavînd încotro, se bagă în turbincă, și acuși icnește, acuși suspină, de-ți venea să-i plîngi de milă. CREANGĂ, P. 312.
      surse: DLRLC
    • figurat Motorul icni înfrînt, suflă și apoi izbucni într-un tunet repetat și spart, de se cutremură toată liniștea dimineții. MIHALE, O. 231.
      surse: DLRLC
    • figurat Auziți serenada veacului nou, Vuind în cazane, icnind în cazmale. DEȘLIU, G. 18.
      surse: DLRLC
  • 2. A produce sunetele caracteristice sughițului, vomitării etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hâcâi sughița un exemplu
    exemple
    • Atunci muma-pădurii icni de vro trei ori și dete afară dintr-însa pe Busuioc. ISPIRESCU, L. 384.
      surse: DLRLC
  • 3. A vorbi răstit.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Stai, Ghiță! a icnit înăbușit Alexa Vulpea; vrei cumva să intri în pridvor? SADOVEANU, N. P. 116.
      surse: DLRLC

etimologie: