6 definiții pentru ibricel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IBRICEL, ibricele, s. n. Diminutiv al lui ibric.Ibric + suf. -el.

IBRICEL, ibricele, s. n. Diminutiv al lui ibric.Ibric + suf. -el.

ibricel sn [At: (a. 1803) IORGA, S. D. XII, 146 / Pl: ~e / E: ibric + -el] 1-8 (Șhp) Ibric (1-4) (mic).

IBRICEL, ibricele, s. n. Diminutiv al lui ibric.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ibricel (desp. i-bri-) s. n., pl. ibricele

ibricel (i-bri-) s. n., pl. ibricele

ibricel s. n. (sil. -bri-), pl. ibricele

Intrare: ibricel
  • silabație: i-bri-cel info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ibricel
  • ibricelul
  • ibricelu‑
plural
  • ibricele
  • ibricelele
genitiv-dativ singular
  • ibricel
  • ibricelului
plural
  • ibricele
  • ibricelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ibricel, ibricelesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui ibric. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Ibric + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.