9 definiții pentru iacă (bunică)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IA2 s. f. (Înv. și reg.) Bunică. – Din ngr. ghiaghiá (după bunică).

IA2 s. f. (Înv. și reg.) Bunică. – Din ngr. ghiaghiá (după bunică).

ia1 sf [At: ALECSANDRI, ap. CADE / Pl: ? / E: ngr γιαγιά] (Îvr) Bunică.

iacă f. Mold. bunică: nu vreu s’ajung iacă de pe acu AL. [Gr. mod. IAIA, cu finala din (buni)].

1) ĭácă f. fără pl. Pop. Bunică, femeĭe bătrînă (epitet). V. gagă, dadă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ia1 (bunică) (înv., reg.) s. f.

ia2 (bunică) (înv., reg.) s. f.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IA s. v. bunică, mamă-mare.

Intrare: iacă (bunică)
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ia
  • iaca
plural
  • iace
  • iacele
genitiv-dativ singular
  • iace
  • iacei
plural
  • iace
  • iacelor
vocativ singular
  • ia
  • iaco
plural
  • iacelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ia, iacesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.