5 definiții pentru hătire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hătire sf [At: MDA ms / Pzi: ~ri / E: hăti] (Reg) 1 Baricadare. 2 Îngrămădire a ceva de-a lungul unui drum, spre a-l bloca Si: hătit1 (2). 3 (Pex) Aruncare. 4 Zăgăzuire a cursului unei ape Si: hătit1 (4). 5 (Fig) Trântire a unui lucru acolo unde nu îi este locul Si: hătit1 (5). 6 (Fig) Punere a a ceva într-o cantitate mai mare decât cea necesară Si: hătit1 (6).
HĂTI, hătesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zăgăzui, a baricada, a opri cursul unei ape, trecerea pe un drum etc. – Din ucr. hatyty.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hăti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hătesc, imperf. 3 sg. hătea; conj. prez. 3 sg. și pl. hătească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HĂTI vb. v. arunca, azvârli, bara, stăvili, zăgăzui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hăti, hătesc, vb. IV (reg., înv.) a trage, a scoate.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hăti, hătescverb
etimologie:
- hatyty DEX '98 DEX '09