8 definiții pentru hâța
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HÂȚA interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. ♦ Cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată. – Formație onomatopeică.
HÂȚA interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. ♦ Cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată. – Formație onomatopeică.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hâța i [At: CARAGIALE, N. S. 56 / E: fo] 1 Exprimă o mișcare ritmică, legănată sau întreruptă. 2 Exprimă o mișcare înceată, greoaie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HÂȚA interj. (se folosește repetat pentru a reda mișcări ritmice, întrerupte sau legănate) /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HÎȚA interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Onomatopee care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. Hîța la deal, hîța la vale, hîța spre vremea de sară. SBIERA, P. 319. ♦ Onomatopee care arată o înaintare greoaie, înceată și apăsată. Ursul... Se scoală în picioare Și, hîța! hîța! pînă sus La scorbure se urcă. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. ◊ (Cu valoare de adverb) Trebuie să mînăm chestia tot înainte; căci, dacă mergem tot așa hîța, hîța, o vîrîm cu oiștea-n gard. CARAGIALE, S. U. 55.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hîța-hîța, interj. cam ca și huța-huța: copiiĭ cu leagănu toată ziŭa hîța-hîța. V. fîț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hâța/hâța-hâța interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hâța/hâța-hâța interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hâța interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hâțainterjecție
- 1. (Adesea cu valoare de verb) Cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Hîța la deal, hîța la vale, hîța spre vremea de sară. SBIERA, P. 319. DLRLC
- 1.1. Cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ursul... Se scoală în picioare Și, hîța! hîța! pînă sus La scorbure se urcă. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. DLRLC
- Trebuie să mînăm chestia tot înainte; căci, dacă mergem tot așa hîța, hîța, o vîrîm cu oiștea-n gard. CARAGIALE, S. U. 55. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09