11 definiții pentru hâit (adj.)
din care- explicative DEX (8)
- sinonime (2)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
HÂIT, -Ă, hâiți, -te, adj. (Pop.) Aplecat, lăsat, prăvălit într-o parte; strâmb. ♦ Surpat, prăbușit. [Var.: hăit, -ă adj.] – V. hâi.
HÂIT, -Ă, hâiți, -te, adj. (Pop.) Aplecat, lăsat, prăvălit într-o parte; strâmb. ♦ Surpat, prăbușit. [Var.: hăit, -ă adj.] – V. hâi.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hâit4, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, N. 122 / V: hăit / Pl: ~iți, ~e / E: hâi] 1 Surpat. 2 Apăsat cu greutate mare până la dărâmare. 3 Năruit. 4 Aplecat într-o parte Si: (reg) hăitit2 (3). 5 Vătămat. 6 Boșorogit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HĂIT2, -Ă adj. v. hâit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hăit2, ~ă a [At: MDA ms / P: hă-it / Pl: ~iți, ~e / E: hăi2] 1 Îndemnat. 2 Colindat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăit3, ~ă a vz hâit4
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HĂIT2, -Ă adj. V. hâit.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HĂIT2, -Ă adj. v. hîit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HÎIT, -Ă, hîiți, -te, adj. Aplecat, lăsat, prăvălit într-o parte. La picioarele huidumei era o măsuță joasă, hîită dintr-un picior. CAMILAR, N. II 320. – Variantă: hăit, -ă (VLAHUȚĂ, N. 122, CONTEMPORANUL, VII 193) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
HÂIT adj. v. aplecat, dărăpănat dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbușit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hîit adj. v. APLECAT. DĂRĂPĂNAT. DĂRÎMAT. ÎNCLINAT. LĂSAT. NĂRUIT. PLECAT. POVÎRNIT. PRĂBUȘIT. PRĂVĂLIT. RISIPIT. STRÎMB. SURPAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
hâít, -ă, hâiți, -te, adj. (reg.) Opintit, încordat. – Din hâi.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
hâit, hâităadjectiv
- 1. Aplecat, lăsat, prăvălit într-o parte. DEX '09 DLRLCsinonime: strâmb
- La picioarele huidumei era o măsuță joasă, hîită dintr-un picior. CAMILAR, N. II 320. DLRLC
-
etimologie:
- hâi DEX '09