4 definiții pentru huluire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

huluire sf [At: FRÂNCU-CANDREA, M. 42 / V: hurl~ / Pl: ~ri / E: hului1] 1 Dărâmare. 2 Cădere într-o parte Si: huluială (2), hulind (2), huluitură (2). 3 Obosire exagerată cu lucrul Si: huluială (3), huluit1 (3), huluitură (3).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hului, pers. 3 sg. huluiește, vb. IV refl. (reg.) a se dărâma, a se nărui.

Intrare: huluire
huluire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huluire
  • huluirea
plural
  • huluiri
  • huluirile
genitiv-dativ singular
  • huluiri
  • huluirii
plural
  • huluiri
  • huluirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

huruiverb

  • 1. intranzitiv A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruță, când se rostogolește un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Prin pod șoarecii huruiau: dăduse de nuci. SADOVEANU, P. 105. DLRLC
    • format_quote Camionul a început să huruie. Tare. Asurzitor. SAHIA, N. 92. DLRLC
    • format_quote Pe afară mai huruia cînd și cînd cîte-o trăsură. SANDU-ALDEA, D. N. 252. DLRLC
  • 2. reflexiv regional A se dărâma, a se surpa, a se nărui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O casă care era să să huruie, de veche. RETEGANUL, P. IV 54. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.