9 definiții pentru hudiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÚDIȚĂ, hudițe, s. f. (Reg.) Ulicioară. [Acc. și: hudíță.Pl. și: hudiți] – Hudă + suf. -iță.

HÚDIȚĂ, hudițe, s. f. (Reg.) Ulicioară. [Acc. și: hudíță.Pl. și: hudiți] – Hudă + suf. -iță.

hudiță sf [At: URICARIUL XX, 394 / A și: hudiță / Pl: ~țe și ~ți / E: hudă1 + -iță] (Reg) 1-12 (Șhp) Hudă1 (1-6) (mică) Si: hudicioară (1-12), huduță (1-12). 13 Ulicioară. 14 (Reg) Galerie părăsită în mină.

HÚDIȚĂ, hudițe și hudiți, s. f. (Mold.) Stradă strîmtă și lăturalnică; ulicioară. Prin hudiți, cărări și grădini, ajung îndată acasă. SADOVEANU, N. F. 123. Dau între hudiți pe drumul care ducea la noi acasă. CREANGĂ, A. 67.

HÚDIȚĂ ~e f. pop. Ulicioară îngustă care servește drept trecere de pe un drum pe altul. /hudă + suf. ~ița

hudiță f. Mold. ulicioară: până ce dau între hudiți CR. [Cf. slav. HODŬ, mers].

húdiță și húĭdiță f., pl. e (d. hudă saŭ d. vsl. hodŭ, trecere, drum, hoditi, a păși; rus. hod, drum, trecere; vsl. cr. hodnica, coridor. V. hod și hodorogesc). Mold. Trans. Stradelă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

húdiță (reg.) s. f., g.-d. art. húdiței; pl. húdițe

húdiță s. f., g.-d. art. húdiței; pl. húdițe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

húdiță, húdițe, s.f. (reg.) 1. uliță, ulicioară. 2. ulicioară înfundată, înfundătură, impas.

Intrare: hudiță
hudiță1 (pl. -e) substantiv feminin
  • pronunție: hudiță, hudiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hudiță
  • hudița
plural
  • hudițe
  • hudițele
genitiv-dativ singular
  • hudițe
  • hudiței
plural
  • hudițe
  • hudițelor
vocativ singular
plural
hudiță2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hudiță
  • hudița
plural
  • hudiți
  • hudițile
genitiv-dativ singular
  • hudiți
  • hudiții
plural
  • hudiți
  • hudiților
vocativ singular
plural

hudiță

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Prin hudiți, cărări și grădini, ajung îndată acasă. SADOVEANU, N. F. 123.
      surse: DLRLC
    • Dau între hudiți pe drumul care ducea la noi acasă. CREANGĂ, A. 67.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Hudă + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09