HORNPIPE s. n. 1. Instrument muzical arhaic, cu ancie dublă, făcut din corn de animale. ♦ Fluierul de la cimpoi. 2. Dans popular scoțian dansat după o melodie cântată la cimpoi. [Pr.: hornpaip] – Cuv. engl.

hornpipe sni [At: DEX² / P: hornpaip / E: eg hornpipe] 1 (Muz) Cimpoi. 3 Dans popular scoțian dansat după o melodie cântată la cimpoi.

HORNPIPE s. n. 1. (Muz.) Carabă. 2. Dans popular scoțian dansat după o melodie cântată la cimpoi [Pr.: hornpaip] – Cuv. engl.

hornpipe (cuv. engl. [hornpaip]) I. 1 Instrument aerofon cu ancie dublă, confecționat din corn de animale. 2. Denumirea în Anglia a carabinei (fluierul discant*) de la cimpoi*. II. Dans popular de origine scoțiană (cunoscut și în Wales), în măsură ternară*, dar și binară*, cu ritmuri complicate și figuri variabile (era dansat solistic sau de perechi). Instr. predilect de execuție a melodiei dansului este cimpoiul. Purcell și Händel au introdus h. în muzica de scenă și în suită*.

HORNPIPE [hó:npaip] (cuv. engl.) s. n. I. 1. Instrument muzical arhaic cu ancie dublă, confecționat din corn de animale. 2. (În Anglia) Fluierul (carabei) de la cimpoi. II. Dans popular de origine scoțiană (întâlnit și în Wales), în măsură ternară, dar și binară, cu ritmuri complicate. Instrumentul predilect de redare a melodiei dansului este cimpoiul. Purcell și Händel au introdus h. în muzica de scenă și în suită.