HORNPIPE [hó:npaip] (cuv. engl.) s. n. I. 1. Instrument muzical arhaic cu ancie dublă, confecționat din corn de animale. 2. (În Anglia) Fluierul (carabei) de la cimpoi. II. Dans popular de origine scoțiană (întâlnit și în Wales), în măsură ternară, dar și binară, cu ritmuri complicate. Instrumentul predilect de redare a melodiei dansului este cimpoiul. Purcell și Händel au introdus h. în muzica de scenă și în suită.