7 definiții pentru hohotire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hohotire sf [At: PAS, Z. 40 / Pl: ~ri / E: hohoti] 1-2 Izbucnire zgomotoasă (în râs sau) în plâns Si: hohotit1 (1-2). 3-4 (Râs sau) plâns zgomotos Si: hohotit1 (3-4). 5- 6 Vorbire printre hohote (de râs sau) de plâns Si: hohotit1 (5-6). 7 Nechezat al cailor Si: hohotit1 (7). 8 (Fig) Răbufnire într-un zgomot sacadat asemănător unui hohot Si: hohotit1 (8). 9 Curgere năvalnică Si: hohotit1 (9). 10 (Fig) Răsunet puternic și prelung al unei văi Si: hohotit1 (10).

HOHOTÍRE, hohotiri, s. f. Faptul de a hohoti; hohotit. – V. hohoti.

HOHOTÍRE, hohotiri, s. f. Faptul de a hohoti; hohotit. – V. hohoti.

HOHOTÍRE, hohotiri, s. f. Faptul de a hohoti; hohotit, hohot (de rîs sau de plîns). Cineva izbi cu bastonul în toba mare și o sparse, în hohotirile de rîs ale unora. PAS, Z. IV 40.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hohotíre s. f., g.-d. art. hohotírii; pl. hohotíri

hohotíre s. f., g.-d. art. hohotírii; pl. hohotíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HOHOTIRE s. hohot, hohotit. (O ~ de plîns.)

Intrare: hohotire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hohotire
  • hohotirea
plural
  • hohotiri
  • hohotirile
genitiv-dativ singular
  • hohotiri
  • hohotirii
plural
  • hohotiri
  • hohotirilor
vocativ singular
plural

hohotire

  • 1. Faptul de a hohoti.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hohot hohotit un exemplu
    exemple
    • Cineva izbi cu bastonul în toba mare și o sparse, în hohotirile de rîs ale unora. PAS, Z. IV 40.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi hohoti
    surse: DEX '98 DEX '09