9 definiții pentru hipnotizator (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPNOTIZATÓR, -OÁRE, hipnotizatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizor. – Hipnotiza + suf. -tor (după fr. hypnotiseur).

HIPNOTIZATÓR, -OÁRE, hipnotizatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizor. – Hipnotiza + suf. -tor (după fr. hypnotiseur).

hipnotizator, ~oare smf, a [At: ARDELEANU, U. D. 96 / Pl: ~i, ~oare / E: hipnotiza + -(ă)tor] 1-6 (Persoană) care hipnotizează (1-3) Si: hipnotizor (1-3).

HIPNOTIZATÓR, hipnotizatori, s. m. (Rar) Persoană care hipnotizează, care provoacă hipnoza.

HIPNOTIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Hipnotizor. [< hipnotiza + -tor].

HIPNOTIZATÓR, -OÁRE s. m. f. hipnotizor. (< hipnotiza + -tor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipnotizatór adj. m., s. m., pl. hipnotizatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. hipnotizatoáre

hipnotizatór s. m., adj. m., pl. hipnotizatóri; f. sg. și pl. hipnotizatoáre, g.-d. sg. art. hipnotizatoárei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: hipnotizator (s.m.)
hipnotizator2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipnotizator
  • hipnotizatorul
  • hipnotizatoru‑
plural
  • hipnotizatori
  • hipnotizatorii
genitiv-dativ singular
  • hipnotizator
  • hipnotizatorului
plural
  • hipnotizatori
  • hipnotizatorilor
vocativ singular
  • hipnotizatorule
plural
  • hipnotizatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hipnotizator hipnotizatoare

  • 1. (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: hipnotizor

etimologie:

  • Hipnotiza + sufix -tor
    surse: DEX '09 DEX '98 DN