HIACINT¹, hiacinturi, s. n. Piatră semiprețioasă de culoare roșie sau portocalie, varietate nobilă de zirconiu. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyacinthe, lat. hyacinthus.

hiacint sn [At: DEX / Pl: ~uri / V: ia~ / E: fr hyacinthe, lat hyacinthus] Piatră semiprețioasă de culoare roșie sau portocalie, varietate nobilă de zirconiu.

HIACINT¹, hiacinturi, s. n. Piatră semiprețioasă de culoare roșie sau portocalie, varietate nobilă de zirconiu. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyacinthe, lat. hyacinthus.

HIACINT, hiacinturi, s. n. Piatră semiprețioasă de culoare roșiatică.

HIACINT s.n. Varietate roșie de zircon, piatră semiprețioasă de culoare roșie sau portocalie. [Pron. hi-a-. / < fr. hyacinthe, cf. gr. hyakinthos].

HIACINT s. n. 1. varietate roșie de zircon, piatră semiprețioasă. 2. culoare galbenă roșietică. (< fr. hyacinthe, lat. hyacinthus)

HIACINT ~uri n. 1) Mineral transparent de culoare roșie-aurie, întrebuințat ca piatră semiprețioasă. 2) Piatră semiprețioasă corespunzătoare. /<fr. hyacinthe, lat. hyacinthus

hiacint m. 1. Bot. zambilă; 2. piatră scumpă galbenă bătând în roșu.

*hiacínt, V. iacint.

hiacint (piatră semiprețioasă) (desp. hi-a-) s. n., pl. hiacinturi

hiacint (piatră semiprețioasă) (hi-a-) s. n., pl. hiacinturi

hiacint (mineral.) s. n. (sil. hi-a-), pl. hiacinturi

HIACÍNT (< fr., lat.) s. n. Varietate de zircon de culoare galben-roșiatică, transparentă până la tulbure, cu luciu adamantin și aspect de cristale columnare. Utilizat ca piatră semiprețioasă și pentru obținerea dioxidului de zirconiu (conține 67,1%).