8 definiții pentru hem (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HEM, hemuri, s. n. Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier. – Din fr. hème.
HEM, hemuri, s. n. Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier. – Din fr. hème.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hem2 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr hem] 1 Materie colorantă din componența hemoglobinei. 2 Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HEM s.n. Materie colorantă care intră în compoziția hemoglobinei. [< fr. hème, cf. gr. haima – sînge].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HEM1 s. n. compus organic care intră în compoziția hemoglobinei, substanța colorantă din globulele roșii. (< fr. hème)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HEM ~uri n. Substanță care se află în hemoglobină, dând culoare globulelor roșii. /<fr. hème
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hem s. n., pl. hemuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hem s. n., pl. hemuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hem s. n., pl. hemuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hem, hemurisubstantiv neutru
- 1. Nucleu al hemoglobinei și al altor pigmenți respiratori celulari, de care se leagă un ion de fier. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- hème DEX '09 DEX '98 DN