9 definiții pentru havan (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

havan3 sn [At: (a. 1715) ARHIVA R., ap. DA ms / V: av~ (2-5) / Pl: ~uri / E: tc havan] 1 (Tcî; Mil) Mortieră pentru aruncat bombe Si: havantop Cf bombardă, haubiță, pin. 2-3 (Mol; îf avan) Vas de alamă sau de tuci, cu un mic pilug, în care pisează bucătarii semințele. 4-5 (Mol; îf avan) Vas de marmură groasă sau de piatră, cu un pilug de lemn, în care se pisează carnea tocată pe un fund Si: piuliță. 6 (Mun) Mașină de tăiat tutun.

havan n. 1. Mold. piuliță; 2. unealtă alcătuită dintr’o cutie și un cuțit de tăiat tutun. [Turc. HAVAN].

haván n., pl. e și urĭ (turc. [d. pers.] havan; ngr. haváni, bg. sîrb. havan. V. găvan). Vechĭ. Mortier, tun scurt și gros. Munt. Aparat de tăĭat tutun. Mold. sud (și avan). Piŭă de alamă saŭ de fer p. bucătărie. V. coboc.

AVAN1 sbst. Mold. (HASD.) Piuliță [👉 HAVAN].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

havan (havanuri), s. n.1. Mortier, obuzier. – 2. Piuliță, pisălog. Tc. havan (Șeineanu, II, 212), cf. ngr. χαβάνι. Sec. XVIII; sensul 2 în Mold.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

havan, havanuri, s.n. (înv.) 1. bombardă, piuă, haubiță, mortieră. 2. (mold.) vas de pisat semințe; piuliță. 3. (munt.) mașină de tăiat foile de tutun.

Intrare: havan (s.n.)
havan3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • havan
  • havanul
  • havanu‑
plural
  • havanuri
  • havanurile
genitiv-dativ singular
  • havan
  • havanului
plural
  • havanuri
  • havanurilor
vocativ singular
plural
havan2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • havan
  • havanul
  • havanu‑
plural
  • havane
  • havanele
genitiv-dativ singular
  • havan
  • havanului
plural
  • havane
  • havanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)