Definiția cu ID-ul 498899:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
havan (havanuri), s. n. – 1. Mortier, obuzier. – 2. Piuliță, pisălog. Tc. havan (Șeineanu, II, 212), cf. ngr. χαβάνι. Sec. XVIII; sensul 2 în Mold.