9 definiții pentru hărțuială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HĂRȚUIÁLĂ, hărțuieli, s. f. Faptul de a (se) hărțui. [Pr.: -țu-ia-] – Hărțui + suf. -eală.

HĂRȚUIÁLĂ, hărțuieli, s. f. Faptul de a (se) hărțui. [Pr.: -țu-ia-] – Hărțui + suf. -eală.

hărțuia sf [At: SEVASTOS, N. 91/31 / P: ~țu-ia~ / Pl: ~ieli / E: hărțui + -eală] 1 Încăierare. 2-5 Hărțuire (2-5).

HĂRȚUIÁLĂ, hărțuieli, s. f. Harță, încăierare. De îndată ce s-au întîlnit cele două cete de nuntași, se începe între ei hărțuiala. SEVASTOS, N. 91.

HĂRȚUIÁLĂ ~iéli f. 1) v. A HĂRȚUI și A SE HĂRȚUI. 2) Schimb de cuvinte aspre între două sau mai multe persoane. [Sil. -țu-ia-] /a hărțui + suf. ~eală

hărțuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a hărțui, harță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hărțuiálă s. f., g.-d. art. hărțuiélii; pl. hărțuiéli

hărțuiálă s. f., g.-d. art. hărțuiélii; pl. hărțuiéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HĂRȚUIÁLĂ s. v. încăierare.

HĂRȚUIA s. harță, hărțuire, încăierare.

Intrare: hărțuială
hărțuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hărțuia
  • hărțuiala
plural
  • hărțuieli
  • hărțuielile
genitiv-dativ singular
  • hărțuieli
  • hărțuielii
plural
  • hărțuieli
  • hărțuielilor
vocativ singular
plural

hărțuială

  • 1. Faptul de a (se) hărțui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: harță hărțuire încăierare un exemplu
    exemple
    • De îndată ce s-au întîlnit cele două cete de nuntași, se începe între ei hărțuiala. SEVASTOS, N. 91.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Hărțui + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09