8 definiții pentru gândirist (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GÂNDIRIST, -Ă, gândiriști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține gândirismului, privitor la gândirism, specific gândirismului. 2. S. m. și f. Adept al gândirismului. – Gândirea (n. pr.) + suf. -ist.
gândirist, ~ă [At: DEX / Pl: ~'iști, ~e / E: Gândirea + -ist] 1-2 smf, a (Adept) al gândirismului. 3 a Specific gândirismului. 4 a Referitor la gândirism. 5 a Provenit de la gândirism.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GÂNDIRIST, -Ă, gândiriști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține gândirismului, privitor la gândirism, specific gândirismului. 2. S. m. și f. Adept al gândirismului. – „Gândirea” (n. pr.) + suf. -ist.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GÂNDIRIST, -Ă adj. Referitor la gîndirism, propriu gîndirismului. // s.m. și f. Adept al gîndirismului. [< „Gîndirea” + -ist].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GÂNDIRIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al gândirismului. (< „Gândirea” + -ist)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gândirist adj. m., s. m., pl. gândiriști; adj. f., s. f. gândiristă, pl. gândiriste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gândirist adj. m., s. m., pl. gândiriști; adj. f., s. f. gândiristă, pl. gândiriste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gândirist adj. m., s. m., pl. gândiriști; f. sg. gândiristă, pl. gândiriste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
gândirist, gândiristăadjectiv
- 1. Care aparține gândirismului, privitor la gândirism, specific gândirismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Gândirea + sufix -ist. DEX '09 DN