6 definiții pentru gurăi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GURĂI, pers. 3 gurăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre unele păsări) A scoate sunete caracteristice speciei. – Gură + suf. -ăi.

GURĂI, pers. 3 gurăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre unele păsări) A scoate sunete caracteristice speciei. – Gură + suf. -ăi.

gurăi vi [At: DEX / Pzi: 3 ~ie / E: gură + -ăi] (Rar; d. unele păsări) A scoate sunete caracteristice speciei.

GURĂI, pers. 3 gurăie, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsări) A scoate sunetele caracteristice speciei căreia îi aparține; a gînguri. Din cînd în cînd se auzea cîte o gaiță ori cîte un sturz, turturica gurăia, ciocănitoarea bătea-n scoarța copacului. SLAVICI, O. I 223.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gurăi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 gurăie, imperf. 3 pl. gurăiau; conj. prez. 3 să gurăie

gurăi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 gurăie, imperf. 3 sg. gurăia; conj. prez. 3 să gurăie

gurăi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. gurăie, imperf. 3 sg. gurăia

Intrare: gurăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gurăi
  • gurăire
  • gurăit
  • gurăitu‑
  • gurăind
  • gurăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • gurăie
(să)
  • gurăie
  • gurăia
  • gurăi
  • gurăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • gurăie
(să)
  • gurăie
  • gurăiau
  • gurăi
  • gurăiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gurăiverb

  • 1. rar (Despre unele păsări) A scoate sunete caracteristice speciei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: gânguri
    • format_quote Din cînd în cînd se auzea cîte o gaiță ori cîte un sturz, turturica gurăia, ciocănitoarea bătea-n scoarța copacului. SLAVICI, O. I 223. DLRLC
etimologie:
  • Gură + sufix -ăi. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.