8 definiții pentru gunoit (s.n.) gunoiat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GUNOÍT1 s. n. Faptul de a (se) gunoi2; gunoire. – V. gunoi2.
GUNOÍT1 s. n. Faptul de a (se) gunoi2; gunoire. – V. gunoi2.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gunoit1 sn [At: I. IONESCU, D. 271 / V: ~iat / Pl: ~uri / E: gunoi2] Gunoire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GUNOÍT1 s. n. Faptul de a gunoi; îngrășare a pămîntului cu gunoi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gunoiat1 sn vz gunoit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
gunoít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gunoít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
GUNOÍT s. v. gunoire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GUNOIT s. (AGRIC.) gunoire. (~ solului după recoltare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: gunoit (s.n.)
gunoit2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
gunoiat2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
gunoit (s.n.) gunoiat
- 1. Faptul de a (se) gunoi (1.).surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gunoire
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98