grefă¹ sf [At: HAMANGIU, C. C. / Pl: ~fe / E: fr greffe] Serviciu al unei instanțe judecătorești în care se întocmesc, se păstrează și se comunică actele de procedură.

GREFĂ¹, grefe, s. f. Serviciu pe lîngă o instanță judecătorească unde se întocmesc anumite acte de procedură, se păstrează documente, registre, corpuri delicte etc.

GREFĂ¹ s.f. Birou al unei instanțe judiciare, unde se fac lucrările de procedură și unde se păstrează dosarele proceselor. [< fr. greffe, cf. lat. graphium – stilet de scris].

GREFĂ¹ s. f. secretariat al unei instanțe judecătorești. (< fr. greffe)

GREFĂ¹ ~e f. Serviciu în cadrul instanțelor judecătorești unde se întocmesc și se păstrează actele de procedură. /<fr. greffe

grefă f. locul într’un tribunal unde se conservă sentințele și diferite acte de procedură (ca anchete, raporturi de experți, etc.) și unde se fac anumite declarațiuni, depozite, etc. (= fr. greffe).

*gréfă f., pl. e (fr. greffe, d. greffier, grefier). Acel loc în tribunal unde se conservă sentențele și diferitele acte de procedură, ca cercetărĭ, rapoarte de experțĭ ș. a. și unde se fac anumite declarațiunĭ, depozite ș. a.

grefă s. f., g.-d. art. grefei; pl. grefe

grefă s. f., g.-d. art. grefei; pl. grefe

grefă (jur., med.) s. f., g.-d. art. grefei; pl. grefe