11 definiții pentru greco-catolică catolică grec

GRÉCO-CATÓLIC, -Ă, greco-catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de Biserica unită, privitor la Biserica unită. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a aderat la Biserica unită. – Grec + catolic.

GRECO-CATÓLIC, -Ă, greco-catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de biserica unită, privitor la biserica unită. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a aderat la biserica unită. – Grec + catolic.

GRECO-CATÓLIC, -Ă, greco-catolici, -e, adj. Care se referă la sau ține de biserica unită.

gréco-católic adj. m., s. m., pl. gréco-católici; adj. f., s. f. gréco-católică, pl. gréco-católice

gréco-católic adj., s.m. → catolic

GRECO-CATÓLIC adj., s. v. unit.

GRECO-CATÓLIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al bisericii unite. (< grec + catolic)

GRÉCO-CATÓLIC2 ~că (~ci, ~ce) m. și f. Adept al bisericii unite. /grec + catolic

GRÉCO-CATÓLIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de biserica unită; propriu bisericii unite. /grec + catolic


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GRECO-CATÓLIC adj., s. (BIS.) unit, (rar) uniát.

Intrare: greco-catolică
greco-catolică substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-catolică greco-catolica
plural greco-catolice greco-catolicele
genitiv-dativ singular greco-catolice greco-catolicei
plural greco-catolice greco-catolicelor
vocativ singular
plural
catolică substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular catolică catolica
plural catolice catolicele
genitiv-dativ singular catolice catolicei
plural catolice catolicelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor

greco-catolic catolic catolic catolică grec grec greco-catolică

etimologie:

  • Grec + catolic.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00