grafic, ~ă [At: MAIORESCU, CR. III, 208 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr graphique] 1 sn Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile. 2 sn Reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 3-4 a Care aparține graficului (1-2). 5-6 a Referitor la grafic (1-2). 7 sn (Iuz; îcs) ~ de utilizare a lucrătorului Grafic (2) care reprezintă mărimea și succesiunea timpului manual, de mașină și a timpului mort pentru fiecare din mașinile-unelte deservite simultan de același lucrător. 8 sn (Iuz; îcs) ~ de producție Grafic (2) care reprezintă realizările din producție ale unui muncitor, ale unei fabrici etc. 9 sn (Îs) ~ de frecvență Grafic (2) care reprezintă frecvența salariaților. 10 sn (Îcs) ~ul circulației trenurilor Grafic (2) care reprezintă mersul trenurilor pe o linie ferată. 11 sf Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul fără culoare și desenul tehnic și care folosește diverse procedee tehnice precum gravarea, litografia etc. 12 a Care aparține graficii (11). 13 a Referitor la grafică (11). 14 a Care se exprimă cu ajutorul desenului. 15 a (Îs) Arte ~e Arte care țin de trasarea de linii sau semne pe suprafețe plane. 16 sf Tehnică a reproducerii și a multiplicării originalelor scrise sau desenate, sub formă de imprimante sau cărți. 17 a Care se raportează la felul de a scrie. 18 a Care ține de felul în care se realizează o tipăritură. 19 a Referitor la felul în care se realizează o tipăritură.

GRAFIC², -Ă, grafici, -e, adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen raportul dintre două mărimi variabile. ◊ Desen grafic = desen care reprezintă date statistice, tabele numerice, variația elementelor unui fenomen, variația unei funcțiuni matematice etc. 2. Care ține de felul în care se realizează prin mijloace tipografice o carte, o revistă etc. Cărțile recent ieșite de sub tipar întrec în eleganță și execuție grafică cărțile oricărei ediții apusene. STANCU, U.R.S.S. 16. ◊ Arte grafice = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau cărți a originalelor scrise sau desenate.

GRAFIC, -Ă adj.,^[1] s.n. 1. Privitor la metoda, la felul de a reprezenta (ceva) prin linii sau figuri. 2. Referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. ◊ Arte grafice = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. // s.n. Reprezentare prin desen a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; diagramă. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „scris”, „desenat”, „tipărit”. [Cf. fr. graphique, it. grafico, lat. graphicus]. modificată

GRAFIC, -Ă I. adj. 1. referitor la metoda, la felul de a reprezenta prin linii sau figuri. 2. referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. ♦ arte ~e = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. II. s. n. reprezentare schematică a raportului dintre mărimi variabile; diagramă. III. s. f. arta scrisului, a desenului fără culori și a celui tehnic. (< fr. graphique, lat. graphicus, gr. graphikos)

GRAFIC¹ adv. Printr-un desen sau în scris. A reda ceva ~. /<fr. graphique

GRAFIC² ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de modul de reprezentare prin diagrame și, mai ales, prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile; propriu reprezentării prin diagrame și prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile. Tabel ~ al oscilațiilor de temperatură. 2) Care ține de reprezentarea sunetelor vorbirii în scris; propriu reprezentării sunetelor vorbirii în scris. Semn ~. 3) Care ține de realizarea tipografică a unei tipărituri; propriu modului de realizare prin mijloace tipografice a unei tipărituri. Imprimare ~că. ◊ Arte ~ce tehnica reproducerii și multiplicării originalelor, scrise sau desenate, în vederea tipăririi. /< fr. graphique

grafic a. 1. relativ la scriere sau tipar: caractere grafice, institut grafic; 2. cu figuri: desen grafic.

*gráfic, -ă adj. (vgr. graphikós). Relativ la scriere, la figurĭ, la desemn: arte grafice, atelier grafic, cuvîntu scris e reprezentarea grafică a ideiĭ. Adv. În mod grafic, pin scriere orĭ desemn: a reprezenta grafic.

grafic¹ adj. m., pl. grafici; f. grafică, pl. grafice

grafic² s. n., pl. grafice

grafic¹ adj. m., pl. grafici; f. grafică, pl. grafice

grafic adj. m., pl. grafici; f. sg. grafică, pl. grafice

grafică s. f., g.-d. art. graficii

GRAFIC, -Ă adj. (cf. fr. graphique, it. grafico, lat. graphicus): în sintagma semn grafic (v.).

grafică structură∼, concreștere dintre cuarț (care se individualizează sub formă de elemente prismatice sau cuneiforme, cu orientări paralele) și feldspat potasic (care-l include, având rol de gazdă). S. g. este specifică pegmatitelor și rocilor granitice și apare prin cristalizarea simultană (la eutectic) a celor două faze min.