13 definiții pentru grafic (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRÁFIC, -Ă, grafici, -ce, adj., s. n., s. f. I. Adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode. 2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură. II. 1. S. n. Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 2. S. f. Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul de sine stătător și care folosește diverse procedee tehnice și diferite materiale. – Din fr. graphique.

GRÁFIC, -Ă, grafici, -ce, adj., s. n., s. f. I. Adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode. 2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură. II. 1. S. n. Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 2. S. f. Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul de sine stătător și care folosește diverse procedee tehnice și diferite materiale. – Din fr. graphique.

grafic, ~ă [At: MAIORESCU, CR. III, 208 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr graphique] 1 sn Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile. 2 sn Reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate. 3-4 a Care aparține graficului (1-2). 5-6 a Referitor la grafic (1-2). 7 sn (Iuz; îcs) ~ de utilizare a lucrătorului Grafic (2) care reprezintă mărimea și succesiunea timpului manual, de mașină și a timpului mort pentru fiecare din mașinile-unelte deservite simultan de același lucrător. 8 sn (Iuz; îcs) ~ de producție Grafic (2) care reprezintă realizările din producție ale unui muncitor, ale unei fabrici etc. 9 sn (Îs) ~ de frecvență Grafic (2) care reprezintă frecvența salariaților. 10 sn (Îcs) ~ul circulației trenurilor Grafic (2) care reprezintă mersul trenurilor pe o linie ferată. 11 sf Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul fără culoare și desenul tehnic și care folosește diverse procedee tehnice precum gravarea, litografia etc. 12 a Care aparține graficii (11). 13 a Referitor la grafică (11). 14 a Care se exprimă cu ajutorul desenului. 15 a (Îs) Arte ~e Arte care țin de trasarea de linii sau semne pe suprafețe plane. 16 sf Tehnică a reproducerii și a multiplicării originalelor scrise sau desenate, sub formă de imprimante sau cărți. 17 a Care se raportează la felul de a scrie. 18 a Care ține de felul în care se realizează o tipăritură. 19 a Referitor la felul în care se realizează o tipăritură.

GRÁFIC2, -Ă, grafici, -e, adj. 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen raportul dintre două mărimi variabile. ◊ Desen grafic = desen care reprezintă date statistice, tabele numerice, variația elementelor unui fenomen, variația unei funcțiuni matematice etc. 2. Care ține de felul în care se realizează prin mijloace tipografice o carte, o revistă etc. Cărțile recent ieșite de sub tipar întrec în eleganță și execuție grafică cărțile oricărei ediții apusene. STANCU, U.R.S.S. 16. ◊ Arte grafice = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau cărți a originalelor scrise sau desenate.

GRÁFIC, -Ă adj.,[1] s.n. 1. Privitor la metoda, la felul de a reprezenta (ceva) prin linii sau figuri. 2. Referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. ◊ Arte grafice = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. // s.n. Reprezentare prin desen a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; diagramă. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „scris”, „desenat”, „tipărit”. [Cf. fr. graphique, it. grafico, lat. graphicus]. modificată

  1. În original lipsește mențiunea adj. cu referire la sensurile 1 și 2. gall

GRÁFIC, -Ă I. adj. 1. referitor la metoda, la felul de a reprezenta prin linii sau figuri. 2. referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație. ♦ arte ~e = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate. II. s. n. reprezentare schematică a raportului dintre mărimi variabile; diagramă. III. s. f. arta scrisului, a desenului fără culori și a celui tehnic. (< fr. graphique, lat. graphicus, gr. graphikos)

GRÁFIC1 adv. Printr-un desen sau în scris. A reda ceva ~. /<fr. graphique

GRÁFIC2 ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de modul de reprezentare prin diagrame și, mai ales, prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile; propriu reprezentării prin diagrame și prin desen liniar a variației unei mărimi sau a raportului dintre diverse mărimi variabile. Tabel ~ al oscilațiilor de temperatură. 2) Care ține de reprezentarea sunetelor vorbirii în scris; propriu reprezentării sunetelor vorbirii în scris. Semn ~. 3) Care ține de realizarea tipografică a unei tipărituri; propriu modului de realizare prin mijloace tipografice a unei tipărituri. Imprimare ~că. ◊ Arte ~ce tehnica reproducerii și multiplicării originalelor, scrise sau desenate, în vederea tipăririi. /< fr. graphique

grafic a. 1. relativ la scriere sau tipar: caractere grafice, institut grafic; 2. cu figuri: desen grafic.

*gráfic, -ă adj. (vgr. graphikós). Relativ la scriere, la figurĭ, la desemn: arte grafice, atelier grafic, cuvîntu scris e reprezentarea grafică a ideiĭ. Adv. În mod grafic, pin scriere orĭ desemn: a reprezenta grafic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gráfic1 adj. m., pl. gráfici; f. gráfică, pl. gráfice

gráfic adj. m., pl. gráfici; f. sg. gráfică, pl. gráfice


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GRÁFIC, -Ă adj. (cf. fr. graphique, it. grafico, lat. graphicus): în sintagma semn grafic (v.).

grafică structură∼, concreștere dintre cuarț (care se individualizează sub formă de elemente prismatice sau cuneiforme, cu orientări paralele) și feldspat potasic (care-l include, având rol de gazdă). S. g. este specifică pegmatitelor și rocilor granitice și apare prin cristalizarea simultană (la eutectic) a celor două faze min.

Intrare: grafic (adj.)
grafic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grafic
  • graficul
  • graficu‑
  • grafică
  • grafica
plural
  • grafici
  • graficii
  • grafice
  • graficele
genitiv-dativ singular
  • grafic
  • graficului
  • grafice
  • graficei
plural
  • grafici
  • graficilor
  • grafice
  • graficelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grafic (adj.)

  • 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.1. Desen grafic = desen care reprezintă date statistice, tabele numerice, variația elementelor unui fenomen, variația unei funcțiuni matematice etc.
      surse: DLRLC
  • 2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 attach_file un exemplu
    exemple
    • Cărțile recent ieșite de sub tipar întrec în eleganță și execuție grafică cărțile oricărei ediții apusene. STANCU, U.R.S.S. 16.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Arte grafice = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau cărți a originalelor scrise sau desenate.
      surse: DLRLC DN

etimologie: