12 definiții pentru gog
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GOG, gogi, s. m. (Reg.) Băiat sau tânăr prost. – Cf. n. pr. Gogu.
gog1 sm [At: ALECSANDRI, T. 1746 / V: goagă sf, gong / Pl: ~ogi / E: ns cf Gogu] (Îrg) Băiat prost.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gog2 sm [At: ALEXICI, L. P. 200 / Pl: nct / E: ns cf gogă] (Reg) Paparudă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GOG, gogi, s. m. (Reg.) Băiat sau tânăr prost, tont. – Cf. Gogu (n. pr.).
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gog a. gogoman: alții zic că-s numai un gog AL. [Onomatopee (cf. găgăuță)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gog, goágă adj. (rudă cu gogleț, gogoman, gigît). Rar. Gogoman, prost.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
goagă2 sf vz gog1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gong2 sm vz gog1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gog (reg.) s. m., pl. gogi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gog (reg.) s. m., pl. gogi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gog s. m., pl. gogi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GOG și MAGOG (în mitologia creștină), dublă forță ostilă. În „Vechiul Testament”, G. este menționat în trei ipostaze: localitate în Armenia; țara de origine a lui M.; rege din țara lui M., ostil poporului lui Israel și învins, în cele din urmă, din voia lui Dumnezeu (Ezechiel). În „Noul Testament” (Apocalipsa) G. și M. sunt două popoare, simboluri ale puterii lui Dumnezeu, instigate de Satana la război împotriva domniei de 1000 de ani a lui Iisus Hristos.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
gog, gogisubstantiv masculin
- 1. Băiat sau tânăr prost. DEX '09
etimologie:
- Gogu DEX '09 DEX '98