9 definiții pentru glotaș

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GLOTAȘ, glotași, s. m. (În Evul Mediu în Țările Române) Soldat pedestraș care făcea partea dintr-o gloată (3). – Gloată + suf. -aș.

glotaș sm [At: (a. 1814) URICARIUL II, 182/15 / V: ~odaș / Pl: ~i / E: gloată + -aș] 1 (Înv) Soldat din corpul unei gloate (7). 2 (Înv; lpl) Copiii unei familii.

GLOTAȘ, glotași, s. m. Soldat pedestraș care făcea parte dintr-o gloată (3). – Gloată + suf. -aș.

GLOTAȘ, glotași, s. m. (În trecut) Soldat care făcea parte din gloată (2); ostaș din rezervele armatei, din contingentele vechi. Sînt înșirați pe două rînduri toți ostașii batalionului, iar în coada acestora se găsesc, în opinci și în ițari, cu traistele pe după gît, glotașii. PAS, L. I 289.

glotáș m. (d. gloată). Care face parte din gloatele armateĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

glotaș (înv.) s. m., pl. glotași

glotaș (înv.) s. m., pl. glotași

Intrare: glotaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glotaș
  • glotașul
  • glotașu‑
plural
  • glotași
  • glotașii
genitiv-dativ singular
  • glotaș
  • glotașului
plural
  • glotași
  • glotașilor
vocativ singular
  • glotașule
  • glotașe
plural
  • glotașilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glodaș
  • glodașul
  • glodașu‑
plural
  • glodași
  • glodașii
genitiv-dativ singular
  • glodaș
  • glodașului
plural
  • glodași
  • glodașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

glotaș, glotașisubstantiv masculin

  • 1. în Evul Mediu Țările Române Soldat pedestraș care făcea partea dintr-o gloată (3.). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Sînt înșirați pe două rînduri toți ostașii batalionului, iar în coada acestora se găsesc, în opinci și în ițari, cu traistele pe după gît, glotașii. PAS, L. I 289. DLRLC
etimologie:
  • Gloată + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.