10 definiții pentru giruetă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GIRUÉTĂ, giruete, s. f. Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului. [Pr.: -ru-e-] – Din fr. girouette.

GIRUÉTĂ, giruete, s. f. Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului. [Pr.: -ru-e-] – Din fr. girouette.

girue sf [At: DN2 / P: ~ru-e~ / Pl: ~te / E: fr girouette] Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului.

GIRUÉTĂ s.f. Dispozitiv pentru indicarea direcției și intensității vântului. [Pron. -ru-e-. / < fr. girouette].

GIRUÉTĂ s. f. instrument meteorologic pentru măsurarea direcției și intensității vântului; anemoscop. (< fr. giruette)

GIRUÉTĂ ~e f. Instrument meteorologic pentru determinarea direcției și intensității vântului. /<fr. girouette


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

giruétă (-ru-e-) s. f., g.-d. art. giruétei; pl. giruéte

giruétă s. f. (sil. -ru-e-), pl. giruéte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GIRUÉTĂ s. (MET.) anemoscop. (Cu ~ se determină direcția vântului.)

GIRUE s. (MET.) anemoscop. (Cu ~ se determină direcția vîntului.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GIRUETĂ instrument metrologic utilizat pentru determinarea direcției și măsurarea vitezei și intensității vântului. Girueta este compusă dintr-un cadran circular gradat pe care se mișcă indicatorul punctelor cardinale și o plăcuță de metal care capătă o anumită înclinare față de verticală sub acțiunea vântului, indicându-i intensitatea.

Intrare: giruetă
  • silabație: gi-ru-e-tă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • girue
  • girueta
plural
  • giruete
  • giruetele
genitiv-dativ singular
  • giruete
  • giruetei
plural
  • giruete
  • giruetelor
vocativ singular
plural

giruetă

  • 1. Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: anemoscop

etimologie: