11 definiții pentru ghioșa ghiloșa gheușa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ghioșa1 vt [At: CADE / V: gheușa / Pzi: ez / E: nct] A desface coaja de nucă.

ghioșa2 vt [At: LTR / V: ~ilo~ / Pzi: ez / E: fr guillocher] A executa un ghioș.

GHIOȘÁ, ghioșez, vb. I. Tranz. A executa un ghioș. [Pr.: ghi-o-.Var.: ghiloșá] – Din fr. guillocher.

GHIOȘÁ, ghioșez, vb. I. Tranz. A executa un ghioș. [Pr.: ghi-o-.Var.: ghiloșá] – Din fr. guillocher.

GHIOȘÁ vb. I. tr. (Poligr.) A orna prin gravare suprafața unui obiect de sticlă sau de metal. [Pron. ghi-o-, var. ghiloșa vb. I, p.i. -șez, 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. guillocher, cf. germ. guillochieren].

GHIOȘÁ vb. tr. a executa un ghioș. (< fr. guillocher)

GHILOȘÁ vb. I v. ghioșa.

GHILOȘÁ vb. I v. ghioșa.

GHILOȘÁ vb. I. v. ghioșa.

A GHILOȘÁ ~éz tranz. (obiecte de sticlă, de lemn sau de metal) A prevedea cu un ghiloș. /<fr. guillocher


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghioșá (a ~) (ghi-o-) vb., ind. prez. 3 ghioșeáză, 1 pl. ghioșắm; conj. prez. 3 să ghioșéze; ger. ghioșấnd

ghioșá vb. (sil. ghi-o-), ind. prez. 3 sg. ghioșeáză, 1 pl. ghioșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. ghioșéze; ger. ghioșând

Intrare: ghioșa
  • silabație: ghi-o-șa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ghioșa
  • ghioșare
  • ghioșat
  • ghioșatu‑
  • ghioșând
  • ghioșându‑
singular plural
  • ghioșea
  • ghioșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ghioșez
(să)
  • ghioșez
  • ghioșam
  • ghioșai
  • ghioșasem
a II-a (tu)
  • ghioșezi
(să)
  • ghioșezi
  • ghioșai
  • ghioșași
  • ghioșaseși
a III-a (el, ea)
  • ghioșea
(să)
  • ghioșeze
  • ghioșa
  • ghioșă
  • ghioșase
plural I (noi)
  • ghioșăm
(să)
  • ghioșăm
  • ghioșam
  • ghioșarăm
  • ghioșaserăm
  • ghioșasem
a II-a (voi)
  • ghioșați
(să)
  • ghioșați
  • ghioșați
  • ghioșarăți
  • ghioșaserăți
  • ghioșaseți
a III-a (ei, ele)
  • ghioșea
(să)
  • ghioșeze
  • ghioșau
  • ghioșa
  • ghioșaseră
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ghiloșa
  • ghiloșare
  • ghiloșat
  • ghiloșatu‑
  • ghiloșând
  • ghiloșându‑
singular plural
  • ghiloșea
  • ghiloșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ghiloșez
(să)
  • ghiloșez
  • ghiloșam
  • ghiloșai
  • ghiloșasem
a II-a (tu)
  • ghiloșezi
(să)
  • ghiloșezi
  • ghiloșai
  • ghiloșași
  • ghiloșaseși
a III-a (el, ea)
  • ghiloșea
(să)
  • ghiloșeze
  • ghiloșa
  • ghiloșă
  • ghiloșase
plural I (noi)
  • ghiloșăm
(să)
  • ghiloșăm
  • ghiloșam
  • ghiloșarăm
  • ghiloșaserăm
  • ghiloșasem
a II-a (voi)
  • ghiloșați
(să)
  • ghiloșați
  • ghiloșați
  • ghiloșarăți
  • ghiloșaserăți
  • ghiloșaseți
a III-a (ei, ele)
  • ghiloșea
(să)
  • ghiloșeze
  • ghiloșau
  • ghiloșa
  • ghiloșaseră
gheușa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghioșa ghiloșa gheușa

  • 1. A executa un ghioș.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: