8 definiții pentru ghiftuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GHIFTUIRE, ghiftuiri, s. f. (Fam.) Acțiunea de a (se) ghiftui și rezultatul ei. – V. ghiftui.
ghiftuire sf [At: CANTEMIR, IST. 205 / V: (înv) bi~ / Pl: ~ri / E: ghiftui] Îmbuibare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GHIFTUIRE, ghiftuiri, s. f. (Fam. și peior.) Acțiunea de a (se) ghiftui și rezultatul ei. – V. ghiftui.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ghiftuire (fam.) s. f., g.-d. art. ghiftuirii; pl. ghiftuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
ghiftuire (fam.) s. f., g.-d. art. ghiftuirii; pl. ghiftuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ghiftuire s. f., g.-d. art. ghiftuirii; pl. ghiftuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GHIFTUIRE s. v. îmbuibare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GHIFTUIRE s. îmbuibare, îndopare, (pop.) saț. (De atîta ~ s-a și îmbolnăvit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ghiftuire, ghiftuirisubstantiv feminin
etimologie:
- ghiftui DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.