O definiție pentru ghibăcit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHIBĂCI, ghibăcesc, vb. IV. Tranz. V. dibăci.

Intrare: ghibăcit
ghibăcit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghibăcit
  • ghibăcitul
  • ghibăcitu‑
  • ghibăci
  • ghibăcita
plural
  • ghibăciți
  • ghibăciții
  • ghibăcite
  • ghibăcitele
genitiv-dativ singular
  • ghibăcit
  • ghibăcitului
  • ghibăcite
  • ghibăcitei
plural
  • ghibăciți
  • ghibăciților
  • ghibăcite
  • ghibăcitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dibăci, dibăcescverb

popular
  • 1. A potrivi lucrurile cu îndemânare, cu iscusință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vorba ceea: în care cămeșă s-a măniet, într-aceea s-a dezmînia. Că altfel n-ai cum s-a ghibăcești. CREANGĂ, A. 98. DLRLC
  • 2. A căuta cu stăruință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: căuta
    • format_quote Florea, vechilul, a bătut multe săptămîni drumurile spre Cudabi și spre Mînjina, dibăcind un creștin pe măsura dată de stăpîn, numai că i-a fost degeaba colindatul. POPA, V. 7. DLRLC
  • 3. A descoperi (după multă căutare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Rîdea fericit Că m-a dibăcit. BANUȘ, B. 104. DLRLC
etimologie:
  • dibaci DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.