10 definiții pentru gepid (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. pl. Persoană care făcea parte dintr-o populație germanică originară din Scandinavia, care, în sec. III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia. – Din fr. Gépides, lat. Gepidae, -arum.

gepid, ~ă [At: DA ms / Pl: ~izi, ~e / E: ger Gepiden] 1 sm (Lpl) Popor germanic (12), originar din Scandinavia, care, în Evul Mediu, s-a stabilit temporar și în Dacia. 2-3 smf, a (Persoană) care aparține gepizilor (1). 4 a Care provine de la gepizi (1).

GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. Persoană aparținînd unui trib germanic din prima perioadă a evului mediu, stabilit, temporar, și în Dacia.

GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. V. gepizi.

GEPÍD ~zi m. pl. ist. Populație germanică migratoare, care, pe la mijlocul sec. IV, s-a stabilit temporar în nordul Daciei. /<lat. Gepidae, ~arum, fr. Gépides

GEPÍZI s. m. pl. Populație germanică originară din Scandinavia, care, prin sec. III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia. – Din fr. Gépides, lat. Gepidae, -arum.

Gepizi m. pl. popor gotic venit dela gura Vistulei, așezat în regiunea Tisei, Mureșului și Crișului, unde stăpâniră până la 567, când fură exterminați de Lombarzi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gepíd adj. m., s. m., pl. gepízi; adj. f., s. f. gepídă, pl. gepíde

gepíd s. m., adj. m., pl. gepízi; f. sg. gepídă, g.-d. art. gepídei, pl. gepíde


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GEPÍZI (< fr., lat.) s. m. pl. Populație de neam germanic, care, migrând dinspre NE Europei, s-a așezat în sec. 3 în N și V Daciei, precum și în Panonia; după înfrângerea lor de către longobarzi și avari (567), nu mai sunt menționați în istorie.

Intrare: gepid (s.m.)
gepid1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gepid
  • gepidul
  • gepidu‑
plural
  • gepizi
  • gepizii
genitiv-dativ singular
  • gepid
  • gepidului
plural
  • gepizi
  • gepizilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gepid, -ă gepidă

  • 1. (la) plural Persoană care făcea parte dintr-o populație germanică originară din Scandinavia, care, în secolul III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: