28 de definiții pentru gențiană ghențiană ghințiană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

genția sf [At: ANGHEL, Î. G. 12 / V: ghen~, ghin~ / P: ~ți-a~ / Pl: ~ne / E: fr gentiane, lat gentiana] 1 (Bot) Nume generic pentru unele specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotată sau în formă de clopot. 2 Ghințură (Gentiana cruciata). 3 Ghințură (Gentiana lutea). 4 Ghințură (Gentiana phlogifolia). 5 Ghințură (Gentiana pneumonanthe). 6 Ghințură (Gentiana punctata).

GENȚIÁNĂ, gențiane, s. f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotată sau în formă de clopot; ghințură (Gentiana). [Pr.: -ți-a-.Var.: ghințiánă s. f.] – Din fr. gentiane, lat. gentiana.

GENȚIÁNĂ, gențiane, s. f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotată sau în formă de clopot; ghințură (Gentiana). [Pr.: -ți-a-.Var.: ghințiánă s. f.] – Din fr. gentiane, lat. gentiana.

GENȚIÁNĂ, gențiane, s. f. Plantă erbacee cu flori albastre sau galbene care crește în regiunile de munte (Gentiana); ghințură. (Atestat în forma ghințiană) Ici scînteie Ca un rubin o ghințiană, colo un stînjinel se joacă. ANGHEL, Î. G. 12. – Pronunțat: -ți-a-. – Variantă: ghințiánă s. f.

GENȚIÁNĂ s.f. Plantă erbacee din regiunea de munte, cu tulpina înaltă și cu flori albastre sau galbene; (pop.) ghințură. [Pron. -ți-a-, var. ghințiană s.f. / cf. it. genziana, fr. gentiane, lat. gentiana].

GENȚIÁNĂ s. f. plantă erbacee montană cu tulpina înaltă și cu flori mari, decorative, albastre sau galbene; ghințură. (< fr. gentiane, lat. gentiana)

GENȚIÁNĂ ~e f. 1) Plantă erbacee montană cu flori mari, albastre sau galbene, în formă de clopoțel. 2) Băutură aperitivă preparată din rădăcinile acestei plante. [G.-D. gențianei; Sil. -ți-a-] /<lat. gentiana, fr. gentiane.

gențiană f. gen de plante ce cresc pe munți și ale căror rădăcini amare se întrebuințează în medicină: ea se numește vulgar fierea-pământului.

*gențiánă f., pl. e (lat. gentiana, după numele regeluĭ Gentius, care a descoperit proprietățile acesteĭ plante [Pliniŭ, 25, 7]). Bot. O buruĭană cu florĭ albastre în formă de clopot (gentiana cruciata). Rădăcina eĭ e tonică și vermifugă.

ghenția sf vz gențiană

ghenția sf vz gențiană

ghinția sf vz gențiană

GHINȚIÁNĂ s. f. v. gențiană.

GHINȚIÁNĂ s. f. v. gențiană.

GHINȚIÁNĂ s. f. v. gențiană.

GHINȚIÁNĂ s.f. v. gențiană.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gențiánă (-ți-a-) s. f., g.-d. art. gențiánei; pl. gențiáne

gențiánă s. f. (sil. -ți-a-), g.-d. art. gențiánei; pl. gențiáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GENȚIÁNĂ s. (BOT.; Gentiana) ghințură, (reg.) cupe (pl.), ochincea, serpânță, fierea-pământului.

GENȚIA s. (BOT.; Gentiana) ghințură, (reg.) cupe (pl.), ochincea, șerpînță, fierea-pămîntului.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GENȚIÁNĂ (< fr., lat.) s. f. Nume generic dat speciilor de plante erbacee din genul Gentiana, familia geníanaceelor, cu flori mari, decorative, albastre și galbene. Cresc în zona montană. Gentiana lutea (ghințura) este o importantă plantă medicinală, ocrotită, cu flori galbene, înaltă de peste 1 m.

GENTIANA L., GENȚIANA, fam. Gentianaceae. Gen originar din Asia, Asia Mică, America, Europa, Noua Zeelandă, regiuni continentale de obicei muntoase, cca 800 specii, erbacee, perene, cu tulpini tîrîtoare, erecte sau fără tulpini. Frunze opuse, obișnuit sesile. Flori terminale sau axilare, sesile sau, mai rar, pedunculate, stil scurt sau lipsește, 5 stamine, foarte rar ies din floare, ovar cu o singură lojă, caliciul cu 5 lacinii, corolă infundibuliformă, rotată sau campanulată, galbenă sau violacee, rar albă, roșiatică, obișnuit cu 5 diviziuni. Fruct, capsulă sesilă sau pețiolată. Număr mare de semințe.

Gentiana asclepiadea L. Specie care înflorește vara-toamna. Frunze lanceolate, ovat-lanceolate, acuminate, sesile, opuse, cu cca 5 nervuri. Tulpină, cca 55 cm înălțime, glabră, bogat înfrunzită. Flori numeroase, albastre, azurii în interior cu pete mai întunecate, rar albe (corolă cu 5 petale), scurt-pedunculate, dispuse solitar sau cîte 2, la subsuoara frunzelor sau terminal. Plantă erbacee, perenă. Nu suportă transplantatul.

Gentiana cruciata L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (caliciu cu 4 dinți, mai scurt decît corola de cîteva ori, corolă albastră, la exterior verzuie) campanulate, dispuse în buchet terminal pe tulpină sau la subsuoara frunzelor. Frunze ovat-lanceolate cu 3 nervuri. Plantă erbacee, perenă, cca 25 cm înălțime.

Gentiana farreri Balf. f. Specie care înflorește vara-toamna. Flori albastre-azurii cu pete cenușii în interiorul și exteriorul tubului, iar baza albă. Frunze erbacee, formînd covoare mici. Plantă (cca 12 cm înălțime) perenă, recomandată pentru rocării, pe soluri turboase și cu drenaj bun. Tolerează și pe cele calcaroase.

Gentiana kochiana Perr. et Song. (syn. G. acaulis L.; G. excelsa Koch). Specie care înflorește vara. Flori în formă de trompetă, lungi de 5 cm, late de 2,5 cm, albastre (caliciu cu dinți alungiți-lanceolați, corolă cu petale obtuze, mucronate), dispuse în vîrful tulpinii. Frunze verzi-închis, radicale, eliptic- lanceolate, alungite, dispuse în rozete formînd mici covoare. Plantă erbacee, perenă, cca 8 cm înălțime, de rocărie.

Gentiana lagodechiana hort. Specie care înflorește vara. Flori albastre-închis, în formă de trompetă, simple, cu lobii întinși. Frunze ovate, verzi-strălucitor. Plantă perenă, 10-20 cm înălțime, recomandată pentru rocărie.

Gentiana lutea L. Specie care înflorește vara. Flori galbene, pedunculate (caliciul cu crestăturile extinse pînă la bază, corolă rotată cu 6 crestături ce depășesc 2/3 din lungime, lobi îngust-lanceolați), în cime corimbiforme, la subsuoara frunzelor. Plantă erbacee, perenă, tulpină robustă, înaltă de 1,25-1,50 m, cilindrică, goală în interior. Frunze eliptice, albastre-verzui, cca 25 cm lungime, 10 cm lățime, cu cca 7 nervuri proeminente, cele de la baza tulpinii scurt-pețiolate, cele spre vîrf sesile. Rădăcină pivotantă foarte groasă, ramificată.

Gentiana pneumonanthe L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori campanulate, albastre-azurii cu pete verzi în interior, dispuse una sau mai multe pe o tulpină înaltă de cca 35 cm. Frunze liniare, uninervate, cu vagine scurte, cele inferioare solzoase. Plantă perenă.

Gentiana punctata L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori campanulate, galbene cu puncte purpurii, caliciul cu 8 dinți erecți, limbul corolei cu cca 6 lacinii. Frunze pețiolate, eliptice, obtuze, cu 5 nervuri. Plantă perenă, cca 55 cm înălțime, recomandată pentru rocării.

Gentiana sino-ornata Balf. f. Specie care înflorește vara tîrziu-toamna. Flori campanulate, albastre, în exterior cu 5 dungi verzi- gălbui, singulare. Frunze îngust-lanceolate, rigide, sesile, verzi-închis. Plante erbacee, perene. Tulpină, cca 15 cm înălțime, pe sol, formînd covoare, vîrful erect, la nodul frunzelor apar rădăcini adventive. Îi priesc solurile turboase-acide, la semiumbră. Se înmulțește, primăvara, prin despărțirea rădăcinilor.

Gentiana verna L. Specie care înflorește primăvara. Flori infundibuliforme cu 5 lobi lungi de cca 2,5 cm, în formă de stea, colorate în diverse nuanțe, de la albastru-închis la bleu, mai rar albe. Frunze lanceolate, trinervate, dispuse în smocuri. Plantă erbacee, perenă, cca 10 cm înălțime. Semințele germinează liber după înghețul din iarnă.

Intrare: gențiană
gențiană substantiv feminin
  • silabație: gen-ți-a-nă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genția
  • gențiana
plural
  • gențiane
  • gențianele
genitiv-dativ singular
  • gențiane
  • gențianei
plural
  • gențiane
  • gențianelor
vocativ singular
plural
ghențiană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ghințiană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghinția
  • ghințiana
plural
  • ghințiane
  • ghințianele
genitiv-dativ singular
  • ghințiane
  • ghințianei
plural
  • ghințiane
  • ghințianelor
vocativ singular
plural

gențiană ghențiană ghințiană

  • 1. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotată sau în formă de clopot (Gentiana).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ghințură un exemplu
    exemple
    • Ici scînteie Ca un rubin o ghințiană, colo un stînjinel se joacă. ANGHEL, Î. G. 12.
      surse: DLRLC

etimologie: