10 definiții pentru galvanic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

galvanic, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr galvanique, cf it galvanico] 1 Care aparține galvanismului. 2 Referitor la galvanism. 3 (Îs) Curent ~ Curent electric de conducție produs de pilele electrice Si: curent electric continuu. 4 (Îas) Curent electric folosit în electroterapie. 5 (Îs) Element ~ Pilă electrochimică.

GALVÁNIC, -Ă, galvanici, -ce, adj. Care aparține galvanismului, privitor la galvanism. ◊ Element galvanic = pilă electrochimică. – Din fr. galvanique. Cf. it. galvanico.

GALVÁNIC, -Ă, galvanici, -ce, adj. Care aparține galvanismului, privitor la galvanism. ◊ Element galvanic = pilă electrochimică. – Din fr. galvanique. Cf. it. galvanico.

GALVÁNIC, -Ă, galvanici, -e, adj. Referitor la obținerea curentului electric prin acțiunea chimică dintr-un electrolit și două conductoare de tipul metalelor. ◊ Element galvanic = pilă electrică cu electrodul pozitiv de cărbune și electrodul negativ de zinc, servind pentru a furniza curent electric continuu. Curent galvanic = curent electric produs prin acțiunea chimică dintre electroliți și conductoare de tipul metalelor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

galvánic adj. m., pl. galvánici; f. galvánică, pl. galvánice

GALVÁNIC, -Ă adj. Care se referă la producerea curentului electric prin acțiunea chimică a acizilor sau a sărurilor asupra metalelor. ◊ Element galvanic = pilă electrică de curent continuu cu polul pozitiv de cărbune și polul negativ de zinc. [Cf. fr. galvanique, it. galvanico < Galvani – fizician italian].

GALVÁNIC, -Ă adj. referitor la producerea curentului electric prin acțiunea chimică a acizilor sau a sărurilor asupra metalelor. ♦ element ~ = pilă electrică de curent continuu cu polul pozitiv de cărbune și polul negativ de zinc. (< fr. galvanique)

GALVÁNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de producerea curentului electric prin reacție chimică; propriu curentului electric produs prin reacție chimică. /<fr. galvanique

*galvánic, -ă adj. Relativ la galvanizm: fluid galvanic, pilă galvanică. Adv. Pin galvanizm.

galvánic adj. m., pl. galvánici; f. sg. galvánică, pl. galvánice

Intrare: galvanic
galvanic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • galvanic
  • galvanicul
  • galvanicu‑
  • galvanică
  • galvanica
plural
  • galvanici
  • galvanicii
  • galvanice
  • galvanicele
genitiv-dativ singular
  • galvanic
  • galvanicului
  • galvanice
  • galvanicei
plural
  • galvanici
  • galvanicilor
  • galvanice
  • galvanicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

galvanic

  • 1. Care aparține galvanismului, privitor la galvanism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Element galvanic = pilă electrică de curent continuu cu polul pozitiv de cărbune și polul negativ de zinc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Curent galvanic = curent electric produs prin acțiunea chimică dintre electroliți și conductoare de tipul metalelor.
      surse: DLRLC

etimologie: