8 definiții pentru gârbiță (plantă) Limodorum abortivum

GẤRBIȚĂ, gârbițe, s. f. 1. (Pop.; la animale) Greabăn, grumaz; (la oameni) ceafă. ◊ Expr. A muia (cuiva) gârbița = a înfrânge (cuiva) trufia, a obliga să se supună. 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu solzi și cu flori mari, violete (Limodorum abortivum). – Din bg. gărbica, sb. grbica.

GÂRBIȚĂ, gârbițe, s. f. 1. (Pop.; la animale) Greabăn, grumaz; (la oameni) ceafă. ◊ Expr. A muia (cuiva) gârbița = a înfrânge, a obliga să se supună. 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu solzi și cu flori mari, violete (Limodorum abortivum). – Din bg. gărbica, scr. grbica.

gấrbiță s. f., g.-d. art. gấrbiței; pl. gấrbițe

gârbiță s. f., g.-d. art. gârbiței; pl. gârbițe

GÂRBIȚĂ s. (BOT.; Limodorum abortivum) (reg.) salbă.

GÂRBIȚĂ s. v. ceafă, greabăn, grumaz.

gî́rbiță f., pl. e (d. gîrb saŭ sîrb. grbica, gheb mic). Rar. Greabăn (la vite), ceafă, cerbice (la oamenî́). A muĭa gîrbița, a înfrînge îndărătnicia. O plantă din familia orchideelor, cu florĭ marĭ violete deschise (limodórum abortivum).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GÎ́RBIȚĂ s. (BOT.; Limodorum abortivum) (reg.) sálbă.

Intrare: gârbiță (plantă)
gârbiță substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gârbiță gârbița
plural gârbițe gârbițele
genitiv-dativ singular gârbițe gârbiței
plural gârbițe gârbițelor
vocativ singular
plural
Limodorum abortivum biologie