7 definiții pentru fărâmițat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FĂRÂMIȚAT1 s. n. Fărâmițare. – V. fărâmița.
FĂRÂMIȚAT1 s. n. Fărâmițare. – V. fărâmița.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fărâmițat1 sn [At: DA / V: ~răm~, ~rămițit / Pl: ~uri / E: fărâmița] Fărâmițare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fărămițat1 sn vz fărâmițat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fărămițit1 sn vz fărâmițat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fărâmițat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fărâmițat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fărâmițat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: fărâmițat (s.n.)
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fărâmițatsubstantiv neutru
- 1. Fărâmițare. DEX '09sinonime: fărâmițare
etimologie:
- fărâmița DEX '09 DEX '98