8 definiții pentru făgețel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FĂGEȚEL s. n. (Pop.) Diminutiv al lui făget. – Făget + suf. -el.
FĂGEȚEL s. n. (Pop.) Diminutiv al lui făget. – Făget + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
făgețel sn [At: ALECSANDRI, P. P. 160 / Pl: ~ei / E: făget + -el] 1-2 (Pop; șhp) Făget (tânăr).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FĂGEȚEL s. m. Diminutiv al lui făget. După făgețelul tînăr care urma, se ridica spre fundul văii o pădure tînără de mesteceni, în care deodată parcă se făcea lumină. SADOVEANU, O. VII 57. – Variantă: făgițel (SADOVEANU, O. I 13) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FĂGIȚEL s. m. v. făgețel.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
făgețel (pop.) s. n., pl. făgețele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
făgețel (pop.) s. n., pl. făgețele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
făgețel s. n., pl. făgețele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
făgețel s.n. (pop.) pădurice de fag.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
făgețel, făgețelesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui făget. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- După făgețelul tînăr care urma, se ridica spre fundul văii o pădure tînără de mesteceni, în care deodată parcă se făcea lumină. SADOVEANU, O. VII 57. DLRLC
-
etimologie:
- Făget + sufix -el. DEX '98 DEX '09