11 definiții pentru fântânioară
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FÂNTÂNIOARĂ, fântânioare, s. f. (Rar) Fântâniță. [Var.: fântâioară s. f.] – Fântână + suf. -ioară.
FÂNTÂNIOARĂ, fântânioare, s. f. (Rar) Fântâniță. [Var.: fântâioară s. f.] – Fântână + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fântânioară sf [At: CONTEMPORANUL III, 656 / P: ~nioa-ră / V: ~tâi~ / Pl: ~re / E: fântână + -ioară] 1-4 (Șhp) Fântâniță (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FÂNTÂIOARĂ s. f. v. fântânioară.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FÂNTÂIOARĂ s. f. v. fântânioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- acțiuni
fântâioară sf vz fântânioară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FÎNTÎIOARĂ s. f. v. fîntînioară.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FÎNTÎNIOARĂ, fintînioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui fîntînă. Colo jos la fîntînioară Trage-un voinicel să moară. HODOȘ, P. P. 77. – Pronunțat: -nioa-. - Variantă: fîntîioară (ȘEZ. III 105) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fântânioară (rar) (desp. -nioa-) s. f., g.-d. art. fântânioarei; pl. fântânioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fântânioară (rar) (-nioa-) s. f., g.-d. art. fântânioarei; pl. fântânioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fântânioară s. f. (sil. -nioa-), g.-d. art. fântânioarei; pl. fântânioare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FÂNTÂNIOARĂ s. v. fântâniță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FÎNTÎNIOARĂ s. fîntînea, fîntîniță.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -nioa-ră
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fântânioară, fântânioaresubstantiv feminin
-
- Colo jos la fîntînioară Trage-un voinicel să moară. HODOȘ, P. P. 77. DLRLC
-
etimologie:
- Fântână + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.