8 definiții pentru fuzibil (s.m.)
Explicative DEX
FUZIBIL, -Ă, fuzibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre metale) Care poate fi topit (ușor). 2. S. m. Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel admis. – Din fr. fusible.
FUZIBIL, -Ă, fuzibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre metale) Care poate fi topit (ușor). 2. S. m. Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel admis. – Din fr. fusible.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
fuzibil, ~ă [At: ENC. TEHN. I, 319 / S și: fusi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr fusible] 1 a (D. metale) Care poate fi topit (ușor). 2 sm Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel admis.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FUZIBIL, -Ă I adj. (despre metale) care se poate topi ușor. II. s. m. element al unei siguranțe electrice, în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel pentru care a fost dimensionat. (< fr. fusible)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FUZIBIL1 ~i m. Element al unei siguranțe electrice, în formă de fir sau de lamelă, care se topește la un curent mai mare decât cel admis. /<fr. fusible
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
fuzibil2 s. m., pl. fuzibili
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fuzibil2 s. m., pl. fuzibili
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fuzibil adj. m., s. m., pl. fuzibili; f. sg. fuzibilă, pl. fuzibile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
BUȘON FUZIBIL s. (FIZ.) patron.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fuzibil, fuzibilisubstantiv masculin
- 1. Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel admis. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- fusible DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.