opțiuni
  • info

12 definiții pentru frumușel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRUMUȘEL, -ICĂ, frumușei, -ele, adj. Diminutiv al lui frumos. ♦ (Adverbial) Cu frumosul, bine, lin, calm; fără prea multă vorbă. – Frumos + suf. -el, -ică.

FRUMUȘEL, -ICĂ, frumușei, -ele, adj. Diminutiv al lui frumos. ♦ (Adverbial) Cu frumosul, bine, lin, calm; fără prea multă vorbă. – Frumos + suf. -el, -ică.

frumușel, ~ea [At: MOXA 352/15 / V: ~moș~ / Pl: ~ei, ~ele / E: frumos + -el, ~ea] 1 a Nu tocmai frumos (1). 2 a Destul de frumos (1). 3-4 a (Șhp) (Foarte) drăguț. 5-6 a (Șhp) (Foarte) drăgălaș. 7 av Cu blândețe. 8 av Calm. 9 av Bine. 10 av Lin. 11 av Fără prea multă vorbă. 12 sns (Pop; îlav) Cu ~ul Cu tact. 13 sns (Pop; îlav) De-a ~ul Cu de-amănuntul. 14 sfpa (Pop; euf) Vânturi rele.

FRUMUȘEL, -ICĂ, frumușei, -ele, adj. Diminutiv al lui frumos. Gherghina era singură la părinți și frumușică. REBREANU, R. I 130. Un tînăr nalt, alb la față și frumușel... se apropie de Dan. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. Și v-o picat tronc la inimă vro cuconiță frumușică. ALECSANDRI, T. I 104. ♦ (Adverbial) a) Cu frumosul, bine, lin, calm. Eu stau pe potecă și-ațin frumușel Cărarea la fete-n cîmpie. COȘBUC, P. II 39. b) Fără prea multă vorbă; pur și simplu. [Mama] îmi ia toate hainele frumușel de pe mal și mă lasă cu pielea goală în baltă. CREANGĂ, O. A. 66.

frumușel a. frumos într’un grad mai mic: plăcut și drăgălaș.

frumușél, -ícă adj., pl. eĭ, ele. Cam frumos. Adv. Cîntă frumușel.

frumoșel, ~ea a vz frumușel

frumușică af [At: ISPIRESCU, L. 85 / Pl: ~șele / E: frumos + -ică] 1-6 (Șhp) Frumușea (1-6). 7 (Bot; Buc) Bănuți (Bellis perennis).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

frumușel adj. m., pl. frumușei; f. frumușică, pl. frumușele

frumușel adj. m., pl. frumușei; f. frumușică, pl. frumușele

frumușel adj. m., pl. frumușei; f. sg. frumușică, pl. frumușele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRUMUȘEL adj. v. drăguț.

FRUMUȘEL adj. drăgălaș, drăguț, (Transilv. și Bucov.) cinaș, (fig.) dulce. (Un copil ~.)

Intrare: frumușel
adjectiv (A70)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frumușel
  • frumușelul
  • frumușelu‑
  • frumușică
  • frumușica
plural
  • frumușei
  • frumușeii
  • frumușele
  • frumușelele
genitiv-dativ singular
  • frumușel
  • frumușelului
  • frumușele
  • frumușelei
plural
  • frumușei
  • frumușeilor
  • frumușele
  • frumușelelor
vocativ singular
  • frumușelule
  • frumușele
  • frumușică
  • frumușico
plural
  • frumușeilor
  • frumușelelor
frumoșel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frumușel, frumușicăadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui frumos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: drăguț
    • format_quote Gherghina era singură la părinți și frumușică. REBREANU, R. I 130. DLRLC
    • format_quote Un tînăr nalt, alb la față și frumușel... se apropie de Dan. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. DLRLC
    • format_quote Și v-o picat tronc la inimă vro cuconiță frumușică. ALECSANDRI, T. I 104. DLRLC
    • 1.1. (și) adverbial Cu frumosul; fără prea multă vorbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bine calm lin
      • format_quote Eu stau pe potecă și-ațin frumușel Cărarea la fete-n cîmpie. COȘBUC, P. II 39. DLRLC
      • format_quote [Mama] îmi ia toate hainele frumușel de pe mal și mă lasă cu pielea goală în baltă. CREANGĂ, O. A. 66. DLRLC
etimologie:
  • Frumos + sufix -el, -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.