11 definiții pentru frondeur
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FRONDEUR, frondeuri, s. m. Partizan al frondei. [Pr.: frondör. – Var.: frondor s. m.] – Din fr. frondeur.
frondeur sm vz frondor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRONDOR s. m. v. frondeur.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRONDOR, frondori, s. m. (Franțuzism) Partizan al frondei. – Din fr. frondeur.[1]
- Var. și frondeur (vezi DEX’09) — LauraGellner
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
FRONDOR s.m. 1. Răzvrătit; partizan al frondei. 2. (Franțuzism, fig.) Cel care critică, care contrazice; răzvrătit. [Pron. fron-dör. / < fr. frondeur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRONDOR I. s. m. partizan al frondei (1, 2). II. adj., s. m. f. (fig.) (cel) care critică, contrazice; răzvrătit, rebel. (< fr. frondeur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FRONDOR ~i m. 1) Participant la frondă. 2) fig. Opoziționist lipsit de principialitate, care acționează în conformitate cu interesele sale personale. /<fr. frondeur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
frondeur (fr.) [pron. rom. frondör] (desp. fron-deur) s. m., pl. frondeuri [pron. frondöri] corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
frondeur (fr.) [pron. frondör] (fron-deur) s. m., pl. frondeuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
frondor s. m., pl. frondori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FRONDOR s., adj. v. frondist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: fron-deur
- pronunție: frondör
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
frondeur, frondeurisubstantiv masculin
-
- diferențiere Opoziționist lipsit de principialitate, care acționează în conformitate cu interesele sale personale. NODEX
-
etimologie:
- frondeur DEX '09 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.