10 definiții pentru frondeur frondor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRONDEUR, frondeuri, s. m. Partizan al frondei. [Pr.: frondör.Var.: frondór s. m.] – Din fr. frondeur.

FRONDÓR, frondori, s. m. (Franțuzism) Partizan al frondei. – Din fr. frondeur.[1]

  1. Var. și frondeur (vezi DEX’09) — LauraGellner

FRONDÓR s.m. 1. Răzvrătit; partizan al frondei. 2. (Franțuzism, fig.) Cel care critică, care contrazice; răzvrătit. [Pron. fron-dör. / < fr. frondeur].

FRONDÓR I. s. m. partizan al frondei (1, 2). II. adj., s. m. f. (fig.) (cel) care critică, contrazice; răzvrătit, rebel. (< fr. frondeur)

FRONDÓR ~i m. 1) Participant la frondă. 2) fig. Opoziționist lipsit de principialitate, care acționează în conformitate cu interesele sale personale. /<fr. frondeur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frondeur (fr.) [pron. frondör] (fron-deur) s. m., pl. frondeuri

frondór s. m., pl. frondóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRONDÓR s., adj. v. frondist.

Intrare: frondeur
  • silabație: fron-deur
  • pronunție: frondör
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frondeur
  • frondeurul
  • frondeuru‑
plural
  • frondeuri
  • frondeurii
genitiv-dativ singular
  • frondeur
  • frondeurului
plural
  • frondeuri
  • frondeurilor
vocativ singular
  • frondeurule
  • frondeure
plural
  • frondeurilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frondor
  • frondorul
  • frondoru‑
plural
  • frondori
  • frondorii
genitiv-dativ singular
  • frondor
  • frondorului
plural
  • frondori
  • frondorilor
vocativ singular
  • frondorule
  • frondore
plural
  • frondorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frondeur frondor

etimologie: