fretare sf [At: DEX / Pl: ~tări / E: freta] 1 Asamblare a două piese metalice prin strângere, fie prin contracția piesei cuprinzătoare, care a fost încalzită înainte de asamblare, fie prin dilatarea piesei cuprinse, care a fost răcită prealabil. 2 Asamblare a două tuburi metalice coaxiale, astfel încât tubul exterior să strângă tubul interior. 3 Asamblare a mai multor piese cu ajutorul unei frete (1). 4 Consolidare a unui obiect prin strângere cu o fretă (2) sau cu un bandaj exterior Si: cercuire. 5 Armare transversală a pieselor de beton armat.

FRETARE s.f. 1. Ansamblare prin contact strîns a două piese care urmează să facă un corp comun. 2. Armare transversală a pieselor de beton armat. [< freta].

fretare s. f., g.-d. art. fretării; pl. fretări

fretare s. f., g.-d. art. fretării; pl. fretări

fretare s. f., g.-d. art. fretării; pl. fretări

FRETÁRE (< fr.) s. f. 1. Asamblare prin presarea a două piese metalice de tip arbore-alezaj. Se poate realiza fie prin încălzirea piesei corespunzătoare (alezajul), fie prin răcirea (contracția) piesei cuprinse (arborele). O dată cu revenirea la temperatura normală, cele două piese asamblate vor realiza, între ele, un ajustaj cu strângere. 2. Armare a pieselor de beton armat (mai ales stâlpi) cu ajutorul fretelor (3).