12 definiții pentru frecăței


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

frecăței smp [At: GRIGORIU-RIGO, M. P. I, 160 / E: frecat2 + -ei] (Pop) Aluat nedospit frecat mărunt în palmă sau ras pe râzătoare, care se fierbe în supă Si: orzișor, trahana Cf tăiței.

FRECĂȚÉI s. m. pl. (Reg.) Aluat nedospit frecat mărunt în palmă sau ras pe răzătoare, care se fierbe în supă. – Frecat2 + suf. -ei.

FRECĂȚÉI s. m. pl. Aluat nedospit frecat mărunt în palmă sau ras pe răzătoare, care se fierbe în supă. – Frecat + suf. -ei.

FRECĂȚÉI s. m. pl. Aluat nedospit, frecat mărunt în palmă sau ras pe răzătoare, care se fierbe în supă.

FRECĂȚÉI m. Preparat culinar din aluat nedospit, făcut în bucăți mici (prin frecare în palme sau fiind trecut prin răzătoare) și fiert în supă. /frecat + suf. ~ei

frecățéĭ m. pl. Aluat frecat cu mîna saŭ pe răzătoare și pus în supă. ca și tăĭețeiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frecățéi (reg.) s. m. pl., art. frecățéii

frecățéi s. m. pl., art. frecățéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRECĂȚÉI s. pl. zdrențe (pl.). (~ fierți în supă.)

FRECĂȚEI s. pl. zdrențe (pl.). (~ fierți în supă.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FRECĂȚEI 1. Com. în jud. Brăila; 1.518 loc. (1995). 2. Com. în jud. Tulcea; 3.848 loc. (1995). Mănăstirea Çelik-Dere (1838-1844) cu Biserica Adormirea Maicii Domnului; stăreția și chiliile datează din 1901-1902.

Intrare: frecăței
substantiv masculin (M100)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • frecăței
  • frecățeii
genitiv-dativ singular
plural
  • frecăței
  • frecățeilor
vocativ singular
plural