10 definiții pentru franciu Fr francium


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRÁNCIU s. n. Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificială. – Din fr. francium.

FRÁNCIU s. n. Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificială. – Din fr. francium.

franciu sns [At: DEX / P: ~ciu / E: fr francium] Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificială.

FRÁNCIU s.n. Element chimic radioactiv. [Pron. -ciu, var. francium s.n. / < fr. francium].

FRÁNCIU s. n. element chimic radioactiv din grupa metalelor alcaline. (< fr. francium)

FRÁNCIUM s.n. v. franciu.

fráncium s. (chim.) Element chimic radioactiv ◊ „Două echipe de fizicieni au reușit recent la separatorul de izotopi al Centrului european de cercetări nucleare (C.E.R.N.) de la Meyrin-Geneva să realizeze prima observare a unei radiații optice a elementului «francium». Sc. 24 III 78 p. 6 [var. franciu] (din fr., engl. francium, germ. Francium; PR 1948; CO; LTR; DEX, DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fránciu [ciu pron. ciu] s. n., art. fránciul; simb. Fr

fránciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. fránciul; simb. Fr


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FRÁNCIU (< fr.; {s} fr. France „Franța”) s. n. Element chimic radioactiv, cu caracter metalic, din grupa metalelor alcaline (Fr; nr. at. 87, m. at. 223). Izotopul natural cel mai stabil 223Fr apare în natură în cantități extrem de mici, prin dezintegrarea actiniului. A fost descoperit (1939) de Marguerite Perey, dar n-a fost izolat în cantități apreciabile, fiind extrem de instabil (timp de înjumătățire 223 Fr = 21 min.). Proprietățile sale chimice se aseamănă cu ale cesiului.

Fr, simbol chimic pentru franciu.

Intrare: franciu
  • pronunție: -cĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • franciu
  • franciul
  • franciu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • franciu
  • franciului
plural
vocativ singular
plural
Fr simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Fr
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • francium
  • franciumul
  • franciumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • francium
  • franciumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

franciu Fr francium

  • 1. Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN DCR2 un exemplu
    exemple
    • Două echipe de fizicieni au reușit recent la separatorul de izotopi al Centrului european de cercetări nucleare (C.E.R.N.) de la Meyrin-Geneva să realizeze prima observare a unei radiații optice a elementului «francium». Sc. 24 III 78 p. 6.
      surse: DCR2
  • comentariu simbol Fr
    surse: DOOM 2

etimologie: