FRANCISCAN, -Ă, franciscani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr membru al unuia dintre ordinele catolice fondate de Francesco d’Assisi la începutul sec. XIII. 2. Adj. Care ține de ordinul franciscanilor^[1] (1). – Din fr. franciscain. corectat(ă)

franciscan, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 181 / V: (înv) ~nțus~, ~nțis~ / Pl: ~i, ~e / E: fr franciscain] 1 smf Călugăr (sau călugăriță) catolic(ă) din ordinul întemeiat de Francesco dAssisi la începutul sec. XIII. 2 a Care ține de ordinul franciscanilor. 3 a Care se referă la ordinul franciscanilor (1).

FRANCISCAN, -Ă, franciscani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr sau calugăriță catolic(ă) din ordinul întemeiat de Francisc din Assisi la începutul sec. XIII. 2. Adj. Care ține de ordinul franciscanilor (1). – Din fr. franciscain.

FRANCISCAN, -Ă s.m. și f. Călugăr(iță) aparținînd unui ordin catolic, fondat de Francesco d’Assisi în 1209. // adj. Care aparține acestui ordin. [Cf. it. francesco, fr. franciscain].

FRANCISCAN, -Ă I. s. m. f. călugăr(iță) aparținând unui ordin catolic fondat de Francesco d’Assisi în 1209. II. adj. care aparține acestui ordin. (< fr. franciscain)

franciscan adj. m., s. m., pl. franciscani; adj. f., s. f. franciscanâ, pl. franciscane

franciscan adj. m., s. m., pl. franciscani; adj. f., s. f. franciscană, pl. franciscane

franciscan s. m., adj. m., pl. franciscani; f. sg. franciscană, g.-d. art. franciscanei, pl. franciscane

franciscan, -ă, franciscani, -e, s. m. și s. f., adj. 1. S.m și f. Călugăr(iță) care aparține unuia dintre ordinele fundate de Francisc d’Assisi: franciscani (sau minoriți) (1209), clarise (1212), capucini (1528) (un ordin întemeiat ulterior, dar cu reguli asemănătoare). 2. Adj. Care ține de franciscani, privitor la franciscani. – Din fr. franciscain.