formic, ~ă a [At: MACAROVICI, CH. 515 / Pl: ~ici, ~e / E: fr formique] (Chm) 1 (Îs) Acid ~ Acid organic corosiv, lichid, incolor, volatil, care se găsește în corpul furnicilor roșii, în frunzele de urzică etc. și care se prepară și pe cale chimică, având întrebuințări în industria textilă, farmaceutică și în tăbăcărie. 2 (Îs) Aldehidă ~ă Formaldehidă.

FORMIC, -Ă, formici, -e, adj. (În expr.) Acid formic = acid organic corosiv care se găsește în corpul furnicilor și al altor viețuitoare; se prepară și pe cale chimică avînd întrebuințări în industria textilă și în tăbăcărie. Aldehidă formică = formaldehidă.

FORMIC, -Ă adj. Acid formic = acid corosiv care se găsește în stare naturală în corpul furnicilor; aldehidă formică = formaldehidă. [< fr. formique].

FORMIC, -Ă adj. acid ~ = acid corosiv care se găsește în corpul furnicilor roșii și în frunzele de urzică; acid metanoic; aldehidă ~ă = formaldehidă. (< fr. formique)

FORMIC ~ă adj.: Acid ~ acid organic corosiv, lichid, incolor, volatil, care se află în stare naturală în corpul furnicilor, în frunzele de urzică și este folosit în industria chimică, farmaceutică și în tăbăcărie. /<fr. formique

*fórmic, -ă adj. Chim. Acid formic, un corp lichid mobil, tare mirositor. Se solidifică la 0° dînd cristale care se topesc la +8°, 6. Ferbe la 99°. Descoperit de S. Fischer la 1760 în furnicĭle roșiĭ, de unde-ĭ și vine numele (H-CO.OH). Există și’n urzicĭ. Aldeidă formică, formol.

formic adj. m., pl. formici; f. formică, pl. formice

formic adj. m., pl. formici; f. formică, pl. formice

formic adj. m., pl. formici; f. sg. formică, pl. formice