6 definiții pentru folk (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOLK s. n., adj. invar. 1. S. n. Stil în muzica ușoară contemporană care folosește motive din muzica populară. 2. Adj. invar. Care aparține folkului (1). – Din engl. folk.

folk [At: DN3 / E: eg folk] 1 sn Curent în muzică, sculptură, arta grafică etc., care promovează preluarea unor tradiții populare. 2 sn Preluare a motivelor folclorice cu mijloace modeme, originale. 3 sn Producție artistică având la bază principiile curentului folk (1). 4 sn Folclor prelucrat artistic. 5 sn (Spc) Stil în muzica ușoară contemporană, răspândit în SUA și apoi în Europa începând cu anii '60 ai sec. XX, care utilizează motive din muzica populară. 6 sn Folk-song. 7-12 ain Care aparține folkului (1-5) sau folkiștilor. 13-18 ain Caracteristic folkului (1-5) sau folkiștilor.

FOLK s. n., adj. invar. 1. S. n. Stil în muzica ușoară contemporană care utilizează motive din muzica populară. 2. Adj. invar. Care aparține folkului (1). – Din engl. folk.

FOLK I. s. n. 1. curent în muzică, sculptură, arta grafică etc., care propagă prelucrarea unor tradiții populare. 2. producție artistică având la bază principiile acestui curent; folclor prelucrat artistic. II. adj. inv. care aparține folkului (I). (< engl. folk)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: folk (adj.)
folk2 (adj.) adjectiv invariabil
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • folk
  • fol‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

folk (adj.)

  • 1. Care aparține folkului.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: