3 definiții pentru flăcăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FLĂCĂI, flăcăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A trăi ca flăcău (neînsurat); a-și petrece tinerețea ca flăcău. – Din flăcău.
A FLĂCĂI ~iesc intranz. 1) A fi flăcău. 2) A-și petrece anii de flăcău. 3) A trăi ca un flăcău. [Sil. -că-i] /Din flăcău
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
flăcăi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. flăcăiesc, imperf. 3 sg. flăcăia; conj. prez. 3 sg. și pl. flăcăiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: flăcăire
flăcăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
flăcăi, flăcăiescverb
- 1. A trăi ca flăcău (neînsurat); a-și petrece tinerețea ca flăcău. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mitu lui Filică flăcăia mai mult singur decît în ceata celorlalți băieți. MIHALE, O. 134. DLRLC
- Cînd era unchiu-meu... copilandru, Voinea sin Voinea flăcăia. STANCU, D. 46. DLRLC
-
etimologie:
- flăcău DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.