9 definiții pentru flogistic (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLOGÍSTIC, -Ă, flogistici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Referitor la ardere, provenind din ardere. 2. S. n. Substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea. – Din fr. phlogistique.

flogistic, ~ă [At: MACAROVICI, CH. 7 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr phlogistique] 1 a De ardere. 2 a Provenind din ardere. 3 sn Substanță fluidă inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea Si: flogiston (1). 4 sn Agent capabil să producă o inflamație Si: flogiston (2).

FLOGÍSTIC, -Ă, flogistici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. De ardere, provenind din ardere. 2. S. n. Substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea. – Din fr. phlogistique.

FLOGÍSTIC, -Ă adj. (Liv.) De ardere; provenind din ardere. // s.n. 1. Substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea. 2. Agent capabil să producă o inflamație. [< fr. phlogistique, cf. gr. phlogistos – inflamabil].

FLOGÍSTIC, -Ă I. adj. de ardere; provenind din ardere. II. s. n. 1. substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea; flogiston. 2. agent capabil să producă o inflamație. (< fr. phlogistique)

FLOGÍSTIC2 ~că (~ci, ~ce) Care provine din ardere; de ardere. /<fr. phlogistique

*flogístic, -ă adj. (d. vgr. phlogistós, prăjit, cu sufixu -ic. V. flacără). Fluid flogistic saŭ ca s. n. flogistic, un fluid imaginat de vechiĭ chimiștĭ (pînă la Lavoisier) p. a explica arderea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flogístic1 adj. m., pl. flogístici; f. flogístică, pl. flogístice

flogístic adj. m., pl. flogístici; f. sg. flogístică, pl. flogístice

Intrare: flogistic (adj.)
flogistic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flogistic
  • flogisticul
  • flogisticu‑
  • flogistică
  • flogistica
plural
  • flogistici
  • flogisticii
  • flogistice
  • flogisticele
genitiv-dativ singular
  • flogistic
  • flogisticului
  • flogistice
  • flogisticei
plural
  • flogistici
  • flogisticilor
  • flogistice
  • flogisticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

flogistic (adj.)

  • 1. Referitor la ardere, provenind din ardere.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: